depashi vt [At: ODOBESCU S. III 643 / Pzi: ~shesc / E: de⁴ + pashi cf fr dépasser] 1 A intrece pe cineva sau ceva care merge in acelashi sens. 2 A trece peste o anumita limita (masura nivel). 3 (Fig) A intrece puterile sau competentza cuiva.

DEPASHÍ depashesc vb. IV. Tranz. 1. A intrece pe cineva sau ceva care merge sau alearga pe acelashi drum shi in acelashi sens; a lasa in urma. Depashise pe ceilaltzi alergatori cu doi metri. ▭ [Tunurile anticar] sint in linia intiia shi au fost depashite de tancuri. CAMILAR N. I 388. ◊ Fig. Viatza biruieshte shi depasheshte necontenit moartea. SADOVEANU P. M. 280. 2. A trece peste o anumita limita sau peste un anumit nivel; a trece dincolo de... a intrece o anumita masura. Muncitzi cu rivna... scoatetzi pine mai multa pentru muncitorii de la orashe! Ei muncesc depashind normele pentru a va da unelte. CAMILAR TEM. 403. Dupa cite reieshea din ziare discutziile nu depasheau mult adincimea celor din tren. CAMIL PETRESCU U. N. 143. ♦ A intrece puterile (fizice sau intelectuale) sau competentza cuiva. Nu pot sa rezolv aceasta problema caci ma depasheshte.

DEPASHÍ vb. IV. tr. 1. A intrece a lasa in urma (pe cineva sau ceva) mergand in acelashi sens shi pe acelashi drum; a o lua inainte. 2. A intrece o anumita limita o anumita masura un anumit nivel; a intrece puterile competentza cuiva. [P.i. shesc conj. 36 sheasca. / < de + pashi dupa fr. dépasser].

DEPASHÍ vb. tr. 1. a intrece a lasa in urma (pe cineva sau ceva) mergand in acelashi sens shi pe acelashi drum; a o lua inainte. 2. a intrece o anumita limita o anumita masura. ◊ a intrece puterile competentza cuiva. (dupa fr. dépasser)

A DEPASHÍ ~ésc tranz. 1) A lasa in urma; a intrece; a dovedi; a devansa. 2) (limite norme masuri niveluri) A intrece sub aspect cantitativ. 3) A intrece din punct de vedere al componentzei. /<fr. dépasser

depashì v. a trece peste. [Modelat dupa fr. dépasser].

*depashésc v. tr. (d. pashesc dupa fr. dépasser). Barb. Intrec: cishtigu a depashit ashteptarile.

depashí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. depashésc imperf. 3 sg. depasheá; conj. prez. 3 sa depasheásca

depashí vb. → pashi

DEPASHÍ vb. 1. a devansa a intrece. (La ~ in mers.) 2. a intrece a trece. (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. v. intrece. 4. a intrece (fig.) a eclipsa. (Il ~ prin insushiri.) 5. a birui a infrange a invinge a razbi (livr.) a surmonta. (A ~ toate dificultatzile.) 6. a covarshi a intrece. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 7. a intrece. (Aceste sarcini ~ puterile lui.)

DEPASHI vb. 1. a devansa a intrece. (La ~ in mers.) 2. a intrece a trece (Greutatea pachetului ~ 10 kg.) 3. a intrece (pop.) a lasa. (SHia ~ totzi partenerii.) 4. a intrece (fig.) a eclipsa. (Il ~ prin insushiri.) 5. a birui a infringe a invinge a razbi (livr.) a surmonta. (A ~ toate dificultatzile.) 6. a covirshi a intrece. (Iubirea ~ toate celelalte sentimente.) 7. a intrece. (Aceste sarcini ~ puterile lui.)