13 definitzii pentru defileu

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DEFILÉU defileuri s. n. Vale transversala ingusta adanca shi lunga cu versantzi abruptzi sapata de o apa curgatoare in regiunile muntoase. Din fr. défilé.

DEFILÉU defileuri s. n. Vale transversala ingusta adanca shi lunga cu versantzi abruptzi sapata de o apa curgatoare in regiunile muntoase. Din fr. défilé.

defiléu sn [At: AR (1829) 27 1/10 / V: (inv) ~leá sf / Pl: ~uri shi (rar) ~ée / E: fr défilé] 1 Vale transversala ingusta adanca shi lunga cu versantzi abruptzi sapata de o apa curgatoare in regiunile muntoase Si: pas3 poarta trecatoare (ivr) defilat1 (7). 2 (Fig; ivr) Situatzie incurcata. 3 (Fig; ivr) Ananghie. 45 (Inv) Defilare1 (45).

DEFILÉU defileuri s. n. Vale ingusta shi adinca creata de o apa curgatoare in regiunile muntoase. V. cheie pas. Bicazul coboara in valea adinca... pentru k... sa patrunda apoi in uluitorul defileu al cheilor sale. BOGZA C. O. 66. Deslusheam in linia plina de zigzaguri... defileul Agapiei. GALACTION O. I 468.

DEFILÉU s.n. Vale stramta shi adanca intre doi muntzi sapata de o apa curgatoare; trecatoare. [Pl. uri. / < fr. défilé].

DEFILÉU s. n. vale ingusta shi adanca intre doi muntzi sapata de o apa curgatoare. (< fr. défilé)

DEFILÉU ~ri n. Vale ingusta shi adanca cu versantzi abruptzi constituind o cale naturala de trecere intre muntzi; trecatoare; pas. [Sil. fileu] /<fr. défilé

defileu n. 1. trecatoare ingusta intre doi muntzi: defileul Varciorova; 2. evolutziune de trupe (= fr. défilé).

*defiléŭ n. pl. e (fr. defilé d. défiler a defila). Barb. Trecatoare strimtoare trecere ingusta pin muntzĭ orĭ pin padurĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

defiléu s. n. art. defiléul; pl. defiléuri

defiléu s. n. (sil. leu) art. defiléul; pl. defiléuri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DEFILEU s. (GEOGR.) chei (pl.) strimtoare (pop.) strunga (inv.) spartura strimtura. (Un ~ in Carpatzi.)

Intrare: defileu
defileu1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defileu
  • defileul
  • defileu‑
plural
  • defileuri
  • defileurile
genitiv-dativ singular
  • defileu
  • defileului
plural
  • defileuri
  • defileurilor
vocativ singular
plural
defileu2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defileu
  • defileul
  • defileu‑
plural
  • defilee
  • defileele
genitiv-dativ singular
  • defileu
  • defileului
plural
  • defilee
  • defileelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

defileu, defileurisubstantiv neutru

  • 1. Vale transversala ingusta adanca shi lunga cu versantzi abruptzi sapata de o apa curgatoare in regiunile muntoase. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Bicazul coboara in valea adinca... pentru k... sa patrunda apoi in uluitorul defileu al cheilor sale. BOGZA C. O. 66. DLRLC
    • format_quote Deslusheam in linia plina de zigzaguri... defileul Agapiei. GALACTION O. I 468. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.