10 definiții pentru cursoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURSOÁRE, cursori, s. f. (Înv.) Curent, flux; forță. – Lat. cursoria.
CURSOÁRE, cursori, s. f. (Înv.) Curent, flux; forță. – Lat. cursoria.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
cursoare sf [At: DOSOFTEI, V. S. 176 / Pl: ~ori / E: curs4 + -oare] (Înv) 1 Curgere. 2 Curent. 3 Flux. 4 Forță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CURSOÁRE, cursori, s. f. (Învechit) Curent, forță, flux. Cursoarea ce tîra pe Mihai și-l împingea în Ardeal era puternică. BĂLCESCU, O. II 225.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cursoare f. curent: cursoarea ce împingea pe Mihaiu în Ardeal BĂLC.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cursoáre f., pl. orĭ (d. curs). Vechĭ. Curgere, curs. Curent: l-a luat cursoarea apeĭ. Scursoare, boală purulentă: bolind la ochĭ de cursoare (Dos.). Fig. Curent politic. Cursu timpuluĭ: într’acea cursoare de anĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cursoáre (înv.) s. f., g.-d. art. cursórii; pl. cursóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cursoáre s. f., g.-d. art. cursórii; pl. cursóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CURSOÁRE s. v. curent, curs.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cursoare s. v. CURENT. CURS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cursoáre, cursóri, s.f. (înv.) 1. curent, curs, flux; forță. 2. curgere, scurgere, hemoragie. 3. diaree, urdinare, cufureală. 4. dezvoltare, evoluție. 5. trecerea timpului, durata sa, cursul anilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cursoare, cursorisubstantiv feminin
-
- Cursoarea ce tîra pe Mihai și-l împingea în Ardeal era puternică. BĂLCESCU, O. II 225. DLRLC
-
etimologie:
- cursoria DEX '09 DEX '98