CURÉNT A curentzi te adj. s. m. s. n. I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgator ushor fluent. 2. (Despre an luna) Care este in curs; prezent. ♦ De fiecare zi zilnic; actual. Lucrari curente. ◊ Cont curent = cont deschis de o unitate bancara unui client pentru pastrarea mijloacelor baneshti ale acestuia shi efectuarea unor operatzii curente (platzi shi incasari). 3. (Despre pretzuri) Existent intrun moment dat; in curs. ◊ Moneda curenta = moneda cu valoare circulatorie. ♦ Care circula; obishnuit uzual. Expresii curente. 4. (In sintagma) Apa curenta = instalatzie de apa potabila care poate fi folosita in permanentza in locuintze. II. S. m. 1. (SHi in sintagma curent de aer) Deplasare mishcare a unei mase de aer dintrun loc intraltul cauzata de o diferentza de presiune; flux. 2. Mishcare a apei in directzia pantei; curs. ◊ Curent marin (sau oceanic) = forma de mishcare a apelor oceanice sau maritime cauzata de vanturile regulate sau periodice de diferentzele de temperatura shi salinitate etc. 3. (SHi in sintagma curent electric) Deplasare ordonata intro anumita directzie a purtatorilor de sarcina electrica. ◊ Curent electric continuu = curent electric al carui sens shi a carui intensitate nu variaza periodic in timp. Curent electric alternativ = curent electric al carui sens shi a carui intensitate variaza periodic in timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. S. n. Ansamblu de idei opinii (politice shtiintzifice artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un numar mai mare de oameni. ◊ Curent literar (sau artistic) = mishcare artistica sau literara care reuneshte un numar de scriitori sau de artishti in baza unui program estetic shi a unor inclinatzii (relativ) comune. ◊ Expr. A pune (sau a tzine pe cineva) in (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se tzine a fi) in (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se tzine a fi) in (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. Din fr. courant.

curent ~a [At: (a. 1817) URICARIUL V 27/5 / V: cor~ / Pl: ~ntzi ~e (rar sn) ~uri / E: fr courant] 1 a (Is) Apa ~ Apa care curge la robinet. 2 a (Ias) Instalatzie de apa potabila care poate fi folosita permanent in locuintze. 3 a (D. vorbire) Fluent. 4 a (D. scriere) Cursiv. 5 a (D. an luna etc.) Care este in curs Si: prezent. 67 a av De fiecare zi Si: cotidian zilnic. 8 a (Is) Cont ~ Cont deschis la banca de o persoana sau o institutzie unde se depun shi de unde se ridica sumele pentru a fi utilizate dupa nevoi. 9 a (D. pretzuri) Existent la un moment dat Si: in curs. 10 a (Is) Moneda ~a Moneda cu valoare circulatorie. 1112 a av Obishnuit. 13 sm (SHis ~ de aer) Deplasare a unei mase de aer dintrun loc intraltul cauzata de o diferentza de temperatura Si: flux. 14 sm Deplasare a unui lichid in directzia pantei Si: curgere curs. 15 sm Debit. 16 sm (SHis ~ electric) Deplasare ordonata intro anumita directzie a purtatorilor de sarcina electrica. 17 sm (Is) ~ electric continuu Curent (16) electric al carui sens shi a carui intensitate nu variaza periodic in timp. 18 sm (Is) ~ electric alternativ Curent (16) electric al carui sens shi a carui intensitate variaza periodic in timp. 19 sm Intensitate a curentului (16) electric. 20 sn Ansamblu de idei opinii (politice shtiintzifice artistice religioase etc.) care sunt adoptate la un moment dat de un numar mai mare de oameni. 21 sn (Is) ~ literar (sau artistic) Mishcare literara sau artistica care reuneshte un numar de scriitori (sau de artishti) pe baza unui program estetic shi a unor inclinatzii (relativ) comune. 22 sn (Ie) A fi (sau a se pune) la ~ A se informa cu privire la un lucru la o activitate etc.

CURÉNT A curentzi te adj. s. m. s. n. I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgator ushor fluent. 2. (Despre an luna) Care este in curs; prezent. ♦ De fiecare zi zilnic; actual. Lucrari curente. ◊ Cont curent = cont deschis la banca de o intreprindere de o institutzie sau de persoane particulare unde se depun shi de unde se ridica sumele pentru a fi utilizate dupa nevoie. 3. (Despre pretzuri) Existent intrun moment dat; in curs. ◊ Moneda curenta = moneda cu valoare circulatorie. ♦ Care circula; obishnuit uzual. Expresii curente. 4. (In sintagma) Apa curenta = instalatzie de apa potabila care poate fi folosita in permanentza in locuintze. II. S. m. 1. (SHi in sintagma curent de aer) Deplasare mishcare a unei mase de aer dintrun loc intraltul cauzata de o diferentza de temperatura; flux. 2. Mishcare a apei in directzia pantei; curs. ◊ Curent marin (sau oceanic) = mishcare a apei in mari shi oceane. 3. (SHi in sintagma curent electric) Deplasare ordonata intro anumita directzie a purtatorilor de sarcina electrica. ◊ Curent electric continuu = curent electric al carui sens shi a carui intensitate nu variaza periodic in timp. Curent electric alternativ = curent electric al carui sens shi a carui intensitate variaza periodic in timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. S. n. Ansamblu de idei opinii (politice shtiintzifice artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un numar mai mare de oameni. ◊ Curent literar (sau artistic) = mishcare artistica sau literara care reuneshte un numar de scriitori sau de artishti in baza unui program estetic shi a unor inclinatzii (relativ) comune. ◊ Expr. A pune (sau a tzine pe cineva) in (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se tzine a fi) in (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se tzine a fi) in (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. Din fr. courant.

CURÉNT s.m. 1. Deplasare a unei mase de aer cauzata de o diferentza de temperatura shi de presiune. 2. Curs al apei mishcare a lichidelor in directzia pantei lor. ◊ Curent marin = mishcare care antreneaza mase mari de apa din masa oceanelor shi a marilor. 3. (Fiz.) Sarcina electrica in mishcare. 4. (Mar.) Parama ce trece printrun sistem de scripetzi cu care se ridica barcile. [< fr. courant].

CURÉNT A I. adj. 1. (despre vorbire) curgator fluent. 2. (despre an luna) in curs; prezent. ◊ (fig.) care circula; obishnuit uzual. 3. apa ~a = apa care curge de la robinet. 4. (mat.) punct ~ = punct mobil care parcurge o curba. II. s. m. 1. deplasare a unei mase de apa sau de aer intro anumita directzie. 2. mishcare orientata a particulelor incarcate cu sarcini electrice. 3. parama ce trece printrun sistem de scripetzi cu care se ridica barcile. III. s. n. ansamblu de idei de teorii politice shtiintzifice artistice etc. rezultanta generala a tendintzelor unei anumite epoci. ♦ a se pune (sau a se tzine) la ~ = a se informa. (< fr. courant)

CURÉNT¹ ~tzi m. 1) Mishcare a apei in directzia pantei. ◊ ~ marin deplasare de apa in mari shi oceane provocata de maree de inclinarea nivelului marii de vanturi etc. 2) Mishcare de aer cauzata de diferentza de temperatura. ◊ Al trage pe cineva ~tul a raci fiind expus la un flux de aer in interiorul unei cladiri. 3) fiz. Sarcina electrica aflata in mishcare. ~ continuu. ~ alternativ. /<fr. courant

curent n. 1. mishcarea apei intr’o directziune oarecare: curent marin; 2. fluid in mishcare: curent electric magnetic; curent de aer vant ce sufla necontenit; 3. mers treptat inlantzuire succesiune de fapte: curent de idei de afaceri; a fi in curent: a) a fi bine informat a cunoashte o afacere; b) a nu fi inapoi cu o lucrare cu contabilitatea. ║ a. 1. care curge intr’una: apa curenta; 2. prezent actual: luna curenta; 3. care are curs legal: moneda curenta; cont curent statul care indica exact pasivul shi activul intre un bancher shi clientul sau; mana curenta registru in care se inscriu imediat toate operatziunile comerciale; pretz curent curs general al marfurilor la un moment dat.

curént² (mishcare de aer a marii ) s. m. pl. curéntzi

curént (de aer marin) s. m. pl. curéntzi

CURÉNT s. 1. (FIZ.) flux. (~ de particule.) 2. v. curs. 3. v. mishcare.

CURENT s. 1. (FIZ.) flux. (~ de particule.) 2. (GEOGR.) curs (inv. si reg.) scursura (reg.) scurs scursoare (inv.) cursoare. (~ apei.) 3. actziune mishcare. (~ revendicativ.)

curent de turbiditate (engl.= turbidity current) masa constituita din material clastic neomogen care se deplaseaza gravitatzional pe pantele inclinate ale baz. oceanic. C.t. sunt unidirectzionali shi prin puterea lor de eroziune provoaca in substrat canioane submarine. Ei se propaga pe zeci shi sute de kilometri distantza shi transporta cantitatzi considerabile de material carel depun sub forma → turbiditelor. Sunt generatzi de curgeri gravitatzionale sau cutremure submarine shi reprezinta o forma a transportului in masa al sedimentelor clastice. In functzie de densitate shi viteza se disting c.t. cu densitate ridicata shi viteza mare shi c.t. cu densitate scazuta shi viteza mica. V. shi curgeri gravitatzionale.

curentzi de convectzie (pl.) (engl.= convection current) curentzi sublitosferici cu trei ramuri una ascendenta una suborizontala shi una descendenta. C.c. antreneaza in mishcarea lor materia subcrustala care o aduc la temperaturi ridicate; in ansamblu ei alcatuiesc celulele de convectzie ramura lor ascendenta alimenteaza dorsalele mediooceanice (zone de rift) iar ramura descendenta este paralela cu planul Benioff shi se afla in dreptul zonelor de subductzie.

regim de curgere a curentului (sedim.) (engl.= flow regim) parametru al unui curent eolian sau acvatic apreciat prin formele de fund care se nasc in patul sau. Se pot distinge r.c.c. inf. cand energia curentului este mica shi se trece progresiv de la un pat neted la un pat cu microondulatzii shi macroondulatzii shi r.c.c. sup. materializat printrun pat plan.

CURENTJET curent aerian de mare altitudine extrem de rapid shi deosebit de periculos pentru navigatzia aeriana. Curentelejet se produc intre 613 km au forma tubulara sectziune ovala latzime de pana la 500 km shi grosime de pana la 7 km shi viteze de 100400 km/h care cresc dinspre exterior spre interior. Locul lor se schimba zilnic shi in functzie de anotimp. Sunt utili aeronavelor care zboara in directzia shi sensul lor de deplasare dar zborul impotriva shi traversarea acestora este foarte periculoasa putand duce la ruperea aeronavelor.

JAPONIA 1. TZara Japoniei „TZara Soarelui Rasare” (Nihon sau Nippon Koku) stat in E Asiei (Extremul Orient) ocupand Arh. Japonez format din 3.922 ins. aflate in V Oc. Pacific intre 21° shi 44° lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaidō Honshū Kyūshū Shikoku precum shi arh. Ryūshū (ins. pr. Okinawa) Ogasawara (fost Bonin) Kazan Rettō (sau Volcano) shi MinamiTori. Lungimea tzarmurilor: 334 mii km (tzarmuri naturale 243 mii km arficiale 88 mii km guri de rau 03 mii km); supr.: 3777 mii km²; 1256 mil. loc. (1995). Limba oficiala: japoneza (nipona). Religia: shintoista shi budista c. 80% creshtina (protestantzi catolici) c. 20%. Cap.: Tōkiō. Orashe pr.: Yokohama Ōsaka Nagoya Sapporo Kyōto Kōbe Fukuoka Kawasaki Hiroshima Kitakyūshū Sendai. Este impartzit in 47 de prefecturi (todōfuken). Relief predominant muntos (838% impreuna cu dealurile) in care 25 de varfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama 3.776 m. alt max. a J.). Lantzurile muntzilor de incretzire formatzi in Tertziar li se adauga 7 lantzuri de muntzi vulcanici cu 150 vulcani in parte activi (Asama Yama Bandaisan Asosan Sakurajima Azumasan sh.a.). Seisme frecvente (Gifu 516 anual) majoritatea de slaba intensitate care alaturi de vulcani contureaza imaginea unei zone labile tectonic componenta a „Cercului de Foc” al Pacificului. Campiile ocupa 15% din terit. mai extinse fiind Kanto (in zona centralestica a ins. Honshū) Sendai (in NE ins. Honshū) Nobi Setsu (Ōsaka) Ishikari shi Tokachi (in ins. Hokkaidō). Clima este tropicala in Ryūkyū subtropicala in Kyūshū shi temperata in restul terit. (mai aspra in ins. Hokkaidō) cu nuantze imprimate de orientarea reliefului prezentza oceanului shi actziunea musonilor. In V precipitatziile sunt mai bogate toamna shi iarna pe cand in E ele cad mai ales vara. Taifunurile shi uneori valurile uriashe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor avand efecte dezastruoase in reg. litorale. Raurile scurte au un ridicat potentzial energetic (in mare parte valorificat) iar lacurile (Biwa Kasumiga Saroma) completeaza peisajul japonez. Vegetatzie extrem de variata (magnolii bananieri arbori de camfor cedrul japonez pinul roshu chiparoshi sh.a.). Padurile ocupa 673% din terit. Fauna variata (140 de specii de mamifere 350 specii de pasari 30 specii de reptile sh.a.) este ocrotita in 27 de parcuri natzionale (c. 2 mil. ha) parcuri ale prefecturilor shi sute de rezervatzii constituind atractzii turistice majore (parcul natzional FujiHakoneIzu este vizitat anual de peste 20 mil. turishti). TZara cu o economie dezvoltata a doua putere economica mondiala dupa S.U.A. J. are resurse minerale variate care insa nu asigura decat in mica masura necesarul de materii prime ale unei ind. complexe cu inalt nivel tehnologic (J. importa 998% din cantitatea de petrol 907% din gazele naturale shi 82% din carbunele de care are nevoie). Ocupa locul 2 pe glob dupa S.U.A. k produs natzional brut shi locul 3 pe glob (dupa S.U.A. shi Germania) k PIB/locuitor. Ind. antreneaza 34% din pop. activa shi contribuie cu 40% la PNB. J. se afla pe unul dintre primele trei locuri pe glob in metalurgia feroasa shi neferoasa electronica constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale) de autovehicule ind. lemnului mat. de constr. petrochimie hartie textile sh.a. Marile concentrari ind. sunt Kanto (zona capitalei) Kinki (ŌsakaKōbeWakayama sh.a.) Chukyō (YokkaichiNagoyaToyohashi) shi Kitakyūshū dar ind. este bine reprezentata in toate centrele urbane. Expl. de huila (69 mil. t 1994) lignit petrol gaze naturale imn. de fier mangan crom tungsten molibden cupru plumb zinc staniu aur argint uraniu bismut sulf germaniu azbest sare (toate in cantitatzi moderate). Mare producatoare de energie electrica (9067 miliarde kWh 1993 locul 4 pe glob shi locul 3 pe glob k putere instalata in centrale electronucleare) fonta shi feroaliaje (738 mil. t 1994 locul 3 pe glob) otzel (983 mil. t 1994 locul 2 pe glob) cocs (42 mil. t locul 2 pe glob) nichel titan aluminiu (3365 mii t 1994 locul 3 pe glob) cupru brut shi rafinat (11 mil. t 1994 locul 2 pe glob) plumb zinc (6655 mii t 1994 locul 1 pe glob) staniu magneziu sulf utilaje shi instalatzii ind. linii tehnologice mashiniunelte tractoare (1618 mil. bucatzi 1991 locul 3 pe glob) autovehicule (868 mil. bucatzi autoturisme 1993 locul 1 pe glob shi 273 mil. buc. vehicule utilitare 1993 locul 2 pe glob) avioane shi elicoptere motociclete (27 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) aparataj electrotehnic elemente tranzistorizate televizoare (94 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) calculatoare instrumente de precizie shi aparate optice mashini de calcul ceasuri aparate foto (124 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) frigidere produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafinariilor: benzina 439 mil. t 1994 locul 2 pe glob uleiuri grele locul 1 pe glob) acid sulfuric (66 mil t 1994 locul 4 pe glob) soda caustica (38 mil t 1994 locul 3 pe glob) soda calcinata ingrashaminte azotoase materiale plastice shi rashini sintetice (locul 3 pe glob) medicamente cauciuc sintetic (14 mil t 1994 locul 2 pe glob) anvelope (locul 2 pe glob) celuloza hartie shi cartoane (106 mil. t 1994 locul 2 pe glob) hartie de ziar (297 mil t 1994 locul 3 pe glob) cherestea furnir placaje ciment (916 mil. t 1994 locul 3 pe glob) fire shi tzesaturi de lana tzesaturi de matase fire shi fibre artificiale (locul 3 pe glob) shi sintetice (locul 2 pe glob) produse de sticla shi portzelan tzigarete (locul 3 pe glob) lapte unt branzeturi carne conserve shi faina de peshte margarina zahar vin bere sh.a. Meshteshuguri; arta traditzionala. Terenul arabil reprezinta 15% din supr. tzarii. Agricultura protejata (pretzurile produselor agricole fiind de 23 ori mai mari decat media mondiala) asigura 70% din necesarul de alimente al tzarii (mai ales cu cereale orezul ocupa 45% din supr. cultivata legume shi fructe). Se cultiva orez (131 mil t 1994) cartofi batate taro shi igname soia trestie shi sfecla de zahar ceai (92 mii t 1997 locul 7 pe glob) tutun legume (varza locul 3 pe glob castravetzi locul 3 pe glob vinete locul 2 pe glob) struguri fructe (mere 11 mil. t 1994) citrice (mandarine 15 mil t 1994 locul 1 pe glob) pepeni ananas capshuni castane (locul 2 pe glob) arahide. Floricultura dezvoltata. Sericicultura de veche traditzie. Creshterea animalelor este mai putzin extinsa (in 1994 erau 499 mil. capete bovine 1062 mil. capete porcine 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an locul 1 pe glob) produse acvatice (maricultura) balene vanate (locul 2 pe glob). Retzeaua de comunicatzii este complexa shi in continua modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide „Shinkansen” ce leaga intregul arhipelag. Caile ferate traverseaza numeroase poduri shi tunele intre care se remarca Seikan (5385 km cel mai mare din lume) ce leaga ins. Honshū de Hokkaidō. Porturile se numara printre cele mai mari de pe glob (Kōbe Chiba Nagoya Yokohama fiecare avand peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). Cai rutiere: 113 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comerciala: 2428 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (35 mil. loc.) cu numeroase obiective: marea metropola Tōkyō (cea mai mare aglomeratzie de pe glob) vulcanii Fuji Yama shi Asama Yama statziunile de sporturi de iarna Kamizawa shi Sugadaira Nikko unul dintre cele mai frumoase orashe ale J. cu cascada Kegon Ōsaka supranumita „Venetzia J.” cu templele Temmangu (sec. 10) shi Shitennoji (sec. 6) iar in apropiere de orashul Takarazuka vechile capitale Nara cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) shi Kyōtō cu c. 2.000 de monumente de arhitectura (palatele Gosho shi Saiho Pavilionul de aur/Kinkakuji Pavilionul de argint/Ginkakuji templul Nishi Honganji castelul Nijō sh.a.). J. are 2.053 puncte cu instalatzii de tratament balnear shi hoteluri mai cunoscut fiind Beppu (ins. Kyūshū) cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comerciala a lumii (dupa S.U.A. shi Germania in 1994) atat k volum al exporturilor cat shi al importurilor inregistrand excedente anuale impresionante atat cu statele Americii de Nord shi Asiei dar shi cu tzarile U.E. (20% din exporturile sale). Export: mashini utilaje autoturisme nave computere produse electronice echipamente industriale diverse (65%) produse siderurgice shi metalice (15%) textile produse chimice mat. de constr. produse alimentare. Import: combustibili shi materii prime (50%) min. de fier shi fier vechi bumbac cocs grau lemn orez zahar sh.a. Istoric. Pe terit J. locuit inca din Paleoliticul inferior (ins. Honshū) cultura Jōmon (c. 5000250 i. Hr.) continuata apoi de cultura Yayoi (250 i. Hr.250 d. Hr.) in timpul careia sa dezvoltat agricultura shi a fost introdusa cultura orezului. Potrivit traditziei Jimmu Tenno descendent al zeitzei soarelui Amaterasu Omikami este considerat fondatorul (660 i. Hr.) imperiului japonez. In sec. 46 k urmare a intensificarii relatziilor cu China shi a ocuparii Coreii de Sud in J. au patruns confucianismul shi budismul intrand in conflict cu shintoismul cultul populatziei bashtinashe budismul reushind in cele din urma sa se impuna k religie de stat (594). In epoca Nara (710794) J. a devenit o monarhie absoluta marcata insa de o indelungata perioada de lupte interne pentru putere intre marile clanuri. In aceste conditzii a avut loc mutarea reshedintzei imparatului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Kyōto) intarirea autonomiei marilor feudali shi slabirea treptata a autoritatzii centrale. Intre 858 shi 1192 puterea politica a fost uzurpata de clanul Fujiwara. In 1192 Yoritomo din clanul Minamoto concentreaza intreaga putere de stat in mainile sale punand bazele shogunatului (11921867) imparatul avand doar rolul de suveran nominal. Dupa invaziile eshuate ale mongolilor din 1274 shi 1281 criza politica interna sa accentuat fiind urmata de o lunga perioada de bipolarism politic shi razboaie civile intre nordul cu capitala la Kyōto shi sudul cu capitala la Yōshino atingand acum maximul descentralizarii politice shi faramitzarii feudale. Primii europeni ajunshi in arh. japonez sunt comerciantzii portughezi (1543) care aduc cu ei armele de foc shi misionarii iezuitzi (15491551 Francisco Xavier) care introduc creshtinismul in J. Devenit shogun in 1603 Ieyasu Tokugawa muta capitala la Edo (actualul Tōkyō) restabileshte unitatea imperiului shi impune din 1639 o politica izolatzionista. In 1853 o escadra a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat in raza portului Edo in timp ce o escadra rusa comandata de amiralul E.V. Putiatin a statzionat in fatza portului Nagasaki impunand renuntzarea la masurile izolatzioniste. In urma tratatelor incheiate de J. cu Marile Puteri (1854 shi 1855) porturile nipone au fost deschise pentru comertzul cu strainatatea. In urma revolutziei din 18671868 are loc inlaturarea shogunatului restabilirea puterii imperiale shi incepe epoca Meiji caracterizata prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) shi introducerea unor institutzii moderne dupa model occidental in special german care au asigurat dezvoltarea capitalista a tzarii transformand J. la inceputul sec. 20 in una din marile puteri militare shi economice ale lumii. In 1889 potrivit Constitutziei J. este declarata monarhie constitutzionala ereditara. Tendintzele expansioniste ale cercurilor politice conducatoare pe continentul asiatic sau materializat prin razboiul impotriva Chinei (18941895) soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan) a ins. Penghu shi a razboiului rusojaponez (19041905) prin care J. ishi instituie stapanirea asupra Manciuriei de Sud a partzii de S a ins. Sahalin shi instaurarea protectoratului asupra Coreei care a anexato in 1910. In timpul primului razboi mondial J. se alatura Antantei obtzinand prin Tratatul de la Versailles concesiunile germane din China shi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. In perioada 19181922 J. a efectuat o interventzie armata in Extremul Orient Sovietic. Anii de razboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei in special a industriei de razboi shi a comertzului. In 1926 Hirohito a devenit imparat. In perioada 19311932 J. a cucerit intreaga Manciurie. Devenind in dec. 4 un stat autoritar cu tendintze militaristnatzionaliste J. sa apropiat treptat dupa ce a parasit Societatea Natziunilor (1933) de Germania shi Italia cu care a incheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936) la care in 1937 a aderat shi Italia punanduse astfel bazele Axei BerlinRomaTōkyō shi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). In 1938 au avut loc actziuni armate ale trupelor japoneze in zona lacului Hasan (din U.R.S.S.) iar in 1939 in reg. HalhinGöl (din Mongolia). In apr. 1941 J. semneaza la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S. ceea ce ia permis k la 7 dec. 1941 in urma unui atac surpriza indreptat impotriva bazei americane de la Pearl Harbour sa se alature puterilor Axei in cel deal doilea razboi mondial. Datorita unei mobilizari exemplare a unei rapiditatzi de actziune shi a unei eficientze remarcabile J. a obtzinut o serie de victorii in dauna trupelor angloamericane cucerind intinse teritorii din Extremul Orient sudestul Asiei shi Oc. Pacific instaurand un regim de ocupatzie foarte dur. Bataliile de la Midway (ian. 1942) shi Guadalcanal (febr. 1943) au reprezentat o cotitura in desfashurarea razboiului trupele angloamericane preluand initziativa. Dupa capitularea Germaniei (mai 1945) in conditziile in care teatrul de razboi sa apropiat de terit. J. aceasta folosit ultimele resurse militare shi umane inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune capat razboiului S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra orashelor Hiroshima (6 aug.) shi Nagasaki (9 aug.) silind guvernul J. sa semneze (2 sept. 1945) capitularea neconditzionata. La 8 aug. 1945 U.R.S.S. au declarat razboi J. trupele sovietice ocupand arh. Kurile shi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951 S.U.A. shi Marea Britanie au incheiat un tratat de pace separat cu Japonia fara participarea U.R.S.S. precum shi un acord militar care legaliza pe timp nedeterminat statzionarea trupelor americane pe terit. J. In oct. 1956 sa semnat declaratzia comuna sovietojaponeza prin care inceta starea de razboi intre cele doua state shi erau restabilite relatziile diplomatice. Pe baza tratatului incheiat cu S.U.A. (15 mai 1972) in contextul razboiului rece ins. Okinawa a fost retrocedata J. dar americanii shiau pastrat aici bazele militare. In deceniul 6 economia japoneza a cunoscut un puternic reviriment („miracolul japonez”) caracterizat printro creshtere continua a PNB ajungand in 1987 sa ocupe locul al doilea in lume (dupa S.U.A.). Pe plan politic sau afirmat noi partide in special Partidul Liberal Democrat care a dominat timp indelungat viatza politica a tzarii (19551993). In ultimele decenii situatzia politica din tzara sa caracterizat prin instabilitate coruptzie shi scandaluri financiarbancare (in 1998 a traversat cea mai critica perioada postbelica). In 1989 in urma mortzii lui Hirohito tronul a revenit fiului sau Akihito. Monarhie constitutzionala conform Constitutziei din 3 mai 1947. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral Dieta format din Camera Consilierilor shi Camera Reprezentantzilor iar cea executiva de un guvern desemnat de Dieta shi numit de imparat. 2. Marea Japoniei (NihonKai) mare in bazinul de V al Oc. Pacific situata intre tzarmul de E al Asiei ins. Sahalin (in N) Hokkaidō shi Honshū (in E) shi arh. Tsushima (in S); 1.062 km². Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 012°C (iarna) shi 1726°C (vara). Salinitate: 275348‰. In S comunica prin str. Coreii cu Marea Chinei de Est shi Marea Galbena in N prin str. Tatara shi La Pérouse cu M. Ohotsk iar in E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit shi navigatzie intensa. Pr. porturi: Vladivostok Nahodka (Rusia) Akita Niigata. Kanazawa (Japonia) Wonsan Hungnam Ch’ongjin (R.P.D. Coreeana) Pusan Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei mare fosa in NV Oc. Pacific in E Arh. Japonez; lungime: 680 km; latzime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. KuroSHivo.

KURILE 1. Arhipelag vulcanic apartzinand Federatziei Ruse format din 56 de insule situat in NV Oc. Pacific intre pen. Kamceatka la N shi ins. Hokkaidō la S despartzind M. Ohotsk de Oc. Pacific. Lungime: c. 1.200 km; 156 mii km². Ins. pr.: Paramushir Iturup Urup Kunashir. Relief muntos cu alt. max. de 2.339 m. Seismicitate accentuata. Numeroshi vulcani dintre care c. 40 activi. Clima temperatmusonica mai rece influentzata de curentul Kurilelor. Vanatoare shi pescuit. Descoperite de navigatorul olandez Martin de Vries (1634) partea de N a arh. a fost ocupata de rushi in sec. 18 dar in 1875 intregul arh. a revenit Japoniei in schimbul renuntzarii acesteia la ins. Sahalin. In timpul celui deal doilea razboi mondial au fost ocupate de U.R.S.S. (1945) ocupatzie oficializata prin Conferintza de la Ialta. Japonia nu a recunoscut hotararea Conferintzei shi nu a semnat un tratat de pace cu U.R.S.S. revendicand suveranitatea asupra celor mai importante insule din S arh. 2. Groapa Kurilelor mare fosa in Oc. Pacific in apropierea arh. cu acelashi nume. Ad. max.: 10.542 m. La 15 iul. 1962 batiscaful francez „Archimède” a atins adancimea de 9.545 m. 3. Curentul Kurilelor curent oceanic rece in NV Oc. Pacific care se deplaseaza de la N la S dea lungul tzarmurilor de E ale pen. Kamceatka ins. Kurile shi ins. Hokkaidō inaintand pana la paralela de 40° lat. N unde se contopeshte cu apele Curentului Kuroshio. Temp. apei oscileaza intre 0° shi 5° in febr. shi intre 8° shi 16° in aug. iar viteza max. atinge 09 km/h. Partea de S a Curentului Kurilelor (in dreptul ins. Hokkaidō shi in nordul ins. Honshū) poarta numele Oiashio.

a se lasa dus de curent / de val expr. a actziona sub influentza unor factori externi; ashi trai viatza fara a lua decizii privitoare la propria persoana.