14 definitzii pentru critica
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CRITICÁ crític vb. I. Tranz. A dezvalui lipsurile greshelile defectele unor persoane ale unei opere ale unor stari de lucruri (aratand cauzele shi indicand mijloacele de indreptare). ♦ A aprecia valoarea etica artistica etc. a unei opere. ♦ A arata cu rautate (sau cu exagerare) partzile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta in chip rautacios nascocind lipsuri shi gresheli; a barfi. Din fr. critiquer.
CRITICÁ crític vb. I. Tranz. A dezvalui lipsurile greshelile defectele unor persoane ale unei opere ale unor stari de lucruri (aratand cauzele shi indicand mijloacele de indreptare). ♦ A aprecia valoarea etica artistica etc. a unei opere. ♦ A arata cu rautate (sau cu exagerare) partzile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta in chip rautacios nascocind lipsuri shi gresheli; a barfi. Din fr. critiquer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
critica vt [At: I. GOLESCU ap. DA / V: (Trs; inv) ~iza / Pzi: critic / E: fr critiquer] 1 A arata dupa o cercetare atenta defectele unei lucrari shtiintzifice literare artistice etc. sau ale unei persoane ori actziuni. 2 A examina shi a evidentzia (cu rautate) partzile slabe ale unei persoane actziuni etc. 3 A mustra. 4 A barfi. 5 A blama. 6 A carti.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRITICÁ critíc vb. I. Tranz. 1. (Complementul indica opera infaptuita sau persoana gruparea institutzia care a infaptuito) A scoate la iveala lipsurile pentru k descoperind cauzele shi indicind mijloacele de indreptare sa se ajunga la lichidarea greshelilor. Organizatziile de partid au datoria sa analizeze periodic situatzia invatzamintului cadrelor din intreprinderea shi institutzia respectiva sa critice shi sa traga la raspundere fara menajamente pe acei activishti care au o atitudine inapoiata fatza de studiu. SCINTEIA 1953 nr. 2755. ◊ Refl. Marx spunea k revolutzia proletara se deosebeshte printre altele de oricare alta revolutzie tocmai prin faptul k ea se critica singura shi criticinduse se intareshte. STALIN O. X 345. 2. (In mentalitatea de altadata) A dezvalui lipsurile din actziunile unor oameni a arata defectele unor stari de lucruri fara a indica mijloacele de indreptare. Eminescu a criticat aspectele negative ale societatzii din timpul lui. ♦ A dezvalui cu rautate (sau cu exagerare) partzile slabe defectele unui lucru sau ale unei persoane; a comenta in chip rautacios nascocind lipsuri shi gresheli. V. defaima birfi. Lumea e rea critica orice pas al unei fete. CONTEMPORANUL VII 488. Indata incepu a o shi critica [piesa de teatru]. NEGRUZZI S. I 238. In loc sa critici greshelile straine in loc sa rizi de altzii mai bine rizi de tine. ALEXANDRESCU P. A. 93.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CRITICÁ vb. I. tr. A da la iveala greshelile lipsurile (unei persoane ale unei opere etc.) aratand cauzele shi indicand mijloacele de remediere de indreptare. [P.i. crític. / < fr. critiquer it. criticare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CRITICÁ vb. tr. 1. a dezvalui greshelile lipsurile unei persoane ale unei opere etc. aratand cauzele shi indicand mijloacele de indreptare. 2. a arata cu rautate sau cu exagerare lipsurile sau greshelile cuiva. ◊ (peior.) a vorbi de rau a barfi. (< fr. critiquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A CRITICÁ crític tranz. 1) (persoane stari de lucru) A examina evidentziind defectele shi cauzele aparitziei indicand shi mijloacele de inlaturare. 2) (opere de arta) A aprecia critic subliniind valorile etice shi artistice. 3) (persoane) A condamna cu rautate inventand defecte shi gresheli. /<fr. critiquer
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
criticà v. 1. a judeca: a aprecia o opera; 2. a vorbi de rau a defaima: a critica faptele altuia.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*crític a á v. tr. (fr. critiquer). Apreciez judec (in arta orĭ in literatura). Reprob ocarasc mustru.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
criticá (a ~) vb. ind. prez. 3 crítica
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
criticá vb. ind. prez. 1 sg. crític 3 sg. shi pl. crítica
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CRITICÁ vb. (pop.) a carti (fam. fig.) a scutura. (La ~ zdravan.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CRITICA vb. (pop.) a cirti (fam. fig.) a scutura. (La ~ zdravan.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) critica ≠ a (se) lauda
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A CRITICA ai freca ridichea a lua in colimator a lua in tarbaca a lua in tarbaca a lua la tangou a prelucra a rade (pe cineva) fara sapun a regula (pe cineva) cu sula indoita a scutura.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
critica, criticverb
- 1. A dezvalui lipsurile greshelile defectele unor persoane ale unei opere ale unor stari de lucruri (aratand cauzele shi indicand mijloacele de indreptare). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNantonime: lauda
- Organizatziile de partid au datoria sa analizeze periodic situatzia invatzamintului cadrelor din intreprinderea shi institutzia respectiva sa critice shi sa traga la raspundere fara menajamente pe acei activishti care au o atitudine inapoiata fatza de studiu. SCINTEIA 1953 nr. 2755. DLRLC
- Marx spunea k revolutzia proletara se deosebeshte printre altele de oricare alta revolutzie tocmai prin faptul k ea se critica singura shi criticinduse se intareshte. STALIN O. X 345. DLRLC
- Eminescu a criticat aspectele negative ale societatzii din timpul lui. DLRLC
- 1.1. A aprecia valoarea etica artistica etc. a unei opere. DEX '09 DEX '98
- 1.2. A arata cu rautate (sau cu exagerare) partzile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta in chip rautacios nascocind lipsuri shi gresheli. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: barfi
- Lumea e rea critica orice pas al unei fete. CONTEMPORANUL VII 488. DLRLC
- Indata incepu a o shi critica [piesa de teatru]. NEGRUZZI S. I 238. DLRLC
- In loc sa critici greshelile straine in loc sa rizi de altzii mai bine rizi de tine. ALEXANDRESCU P. A. 93. DLRLC
-
-
etimologie:
- critiquer DEX '09 DEX '98 DN