cotóc [At: LB / V: ~tóg / Pl: ~óci sm oáce sn / E: bg котак] 1 sm (Reg) Cotoi. 2 sm (Dep) Bou mic shi slab. 3 sm (Pan) Lemnishoare incovoiate in care se introduc scandurile spre a alcatui codarla carutzei. 4 sm (Pan) Lemn in forma de triunghi care se ashaza intre acoperish shi capriori pentru a ridica streashina casei shi a feri peretzii de ploaie. 5 sm (Pan) Fiecare dintre carambii scarii Si: drugi fushtei. 6 sn (Reg; pan) Drug in care se articuleaza cotorul la grapa de spini. 7 sn (Pan) Maner de care se apuca o roaba. 8 sm (Pan; tzes) Fiecare dintre cele doua fofeze gaurite ale alergatoarei in care sunt bagate betzele cu mosoarele. 911 sn (Bot; reg) Inflorescentza rachitei salciei plopului Si: matzishori pisicei. 12 sm (Reg) Picior de pasare fript Si: cotoi.

cotóc m. (var. din cotoĭ motoc shi bg. koták motan). Vest Cotoĭ motan (Ĭov. 56 114 117 shi 118). S. n. pl. oace. Fiecare din cele doŭa lemne in care intra spetezele shi formeaza la un loc codirla caruluĭ. La tzesut fiecare din cele doŭa lemne care sustzin betzele care se invirtesc mosoarele shi care la un loc seamana a codirla.

cotóc² (obiect) s. n. pl. cotoáce

cotóc (instrument) s. n. pl. cotoáce

COTÓC s. v. fofeaza.

COTOC s. (TEHN.) fofeaza (reg.) fuscel laturash. (~ la alergatoarea de urzit.)