opțiuni
  • info

13 definiții pentru cotcodăci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre găini; la pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din cotcodac.

cotcodăcí vi [At: ALECSANDRI, T. 105 / V: (reg) cătcăd~, cătcădățí, câtcăd~, codc~, ~docí, cotcoí, cutcud~, cutcudăí / Pzi: ~ăcéște / E: cotcodac] 1-2 (D. găini) A emite sunetul cotcodac (1-2) Si: (reg) a cotorozi (1-2). 3 (D. oameni) A trăncăni.

COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre găini) A scoate sunete caracteristice (mai ales după ce a ouat). Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. ◊ (Rar, despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26 2. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost, a trăncăni, a pălăvrăgi. Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. ◊ Tranz. Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500.

A COTCODĂCÍ ~ésc intranz. 1) (despre găini) A scoate sunete caracteristice speciei (după ce s-au ouat); a face „cotcodac-cotcodac”. 2) fig. (despre persoane) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a trăncăni; a flecări. /Din cotcodac

cotcodăcì v. a cânta (se zice de găină când vrea să ouă).

codcodăcì v. V. cotcodăci. [Derivat din cotcodac!].

cotcodăcésc, a -í v. intr. (d. cotcodac și rudă cu vsl. sîrb. kokodakati, bg. kudkudákam, rus. kudákatĭ, rut. kudkudákati, ceh. kotkodákati; ung. kotkodácsolni și kokodácsolni; germ. gackern ș. a.). Fac „cotcodac”: găina cotcodăcește. Fig. Iron. Fac gură mereŭ, tot protestez: baba cotcodăcea. – Și cotcorogesc (Munt.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cotcodăcí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcéște, imperf. 3 sg. cotcodăceá; conj. prez. 3 să cotcodăceáscă

cotcodăcí vb., ind. prez. 3 sg. cotcodăcéște, imperf. 3 sg. cotcodăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. cotcodăceáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTCODĂCÍ vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

COTCODĂCÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

COTCODĂCI vb. (reg.) a cotcorozi, a cotcozi. (Găina ~.)

cotcodăci vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.

Intrare: cotcodăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotcodăci
  • cotcodăcire
  • cotcodăcit
  • cotcodăcitu‑
  • cotcodăcind
  • cotcodăcindu‑
 singular plural
  • cotcodăcește
  • cotcodăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotcodăcesc
 (să)
  • cotcodăcesc
  • cotcodăceam
  • cotcodăcii
  • cotcodăcisem
a II-a (tu)
  • cotcodăcești
 (să)
  • cotcodăcești
  • cotcodăceai
  • cotcodăciși
  • cotcodăciseși
a III-a (el, ea)
  • cotcodăcește
 (să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăcea
  • cotcodăci
  • cotcodăcise
plural I (noi)
  • cotcodăcim
 (să)
  • cotcodăcim
  • cotcodăceam
  • cotcodăcirăm
  • cotcodăciserăm
  • cotcodăcisem
a II-a (voi)
  • cotcodăciți
 (să)
  • cotcodăciți
  • cotcodăceați
  • cotcodăcirăți
  • cotcodăciserăți
  • cotcodăciseți
a III-a (ei, ele)
  • cotcodăcesc
 (să)
  • cotcodăcească
  • cotcodăceau
  • cotcodăciră
  • cotcodăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotcodăci, cotcodăcescverb

  • 1. intranzitiv unipersonal (Despre găini) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cotcorozi cotcozi
    • format_quote Ograda e plină de păsări, găini, rațe, gîște; toate cotcodăcesc și măcăiesc, căci a venit gospodina. CAMILAR, TEM. 50. DLRLC
    • format_quote După vrun ceas de ședere, [găina] sare de pe cuibar, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
    • format_quote Aud cotcodăcind în podul grajdului! ALECSANDRI, T. I 385. DLRLC
    • format_quote Găina care cotcodăcește seara dimineața n-are ouă. DLRLC
    • format_quote rar (Despre cocoși) Cocoșul cotcodăcește și cîrîie cînd prind a țîșni, trezite de sulițările răsăritului, rîndunicile de sub streșini. CAMILAR, TEM. 26. DLRLC
  • 2. intranzitiv tranzitiv figurat (Despre oameni) A vorbi fără rost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: flecări pălăvrăgi sporovăi trăncăni îndruga
    • format_quote Milescu... cotcodăcea ca găinile. D. ZAMFIRESCU, R. 112. DLRLC
    • format_quote Ei, nu mai cotcodăci aceleași lucruri, mă plictisești. CONTEMPORANUL, VII 500. DLRLC
etimologie:
  • cotcodac DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.