CLOROFICÉE cloroficee s. f. (La pl.) Clasa de alge verzi de obicei acvatice care contzin clorofila; (shi la sg.) alga din aceasta clasa. Din fr. chlorophycée.

cloroficée sf [At: DEX² / Pl: ~ / E: fr chlorophycées] 1 (Lpl) Clasa de alge verzi de obicei acvatice care contzin clorofila. 2 Planta din clasa cloroficee (1).

CLOROFICÉE cloroficee s. f. (La pl.) Clasa de alge verzi de obicei acvatice care contzin clorofila; (shi la sg.) alga din aceasta clasa. Din fr. chlorophycées.

CLOROFICÉE s.f.pl. (Bot.) Clasa de alge verzi unicelulare sau pluricelulare care contzin clorofila; (la sg.) alga din aceasta clasa. [Pron. cee sg. invar. / < fr. chlorophycées].

CLOROFICÉE s. f. clasa de alge verzi acvatice care contzin clorofila. (< fr. chlorophycés)

cloroficée s. f. art. cloroficéea g.d. art. cloroficéei; pl. cloroficée

cloroficée s. f. pl. cloroficée

CLORO „de culoare verde clor clorura”. ◊ gr. khloros „verde verzui” > fr. chloro engl. id. it. cloro germ. chloro > rom. cloro. □ ~cist (v. cist) s. n. celula care contzine clorofila; ~eritroleucemie (v. eritro v. leuc/o v. emie) s. f. varietate de cloroleucoza caracterizata prin trecerea in circulatzie a unui mare numar de eritroblaste; ~ficee (v. ficee) s. f. pl. clasa de alge verzi unicelulare sau pluricelulare de obicei acvatice care contzin clorofila; ~fila (v. fil₂) s. f. pigment natural care se gaseshte in partzile verzi ale plantelor shi care detzine un rol fundamental in fotosinteza; ~filoliza (v. filo₁ v. liza) s. f. proces de distrugere a clorofilei sub influentza unor agentzi chimici; ~fite (v. fit) s. f. pl. alge verzi unicelulare shi pluricelulare filamentoase autotrofe shi acvatice avind in citoplasma cromatofori cu clorofila; ~fori (v. for) s. m. pl. corpusculi impregnatzi cu clorofila prezentzi in citoplasma celulei vegetale; ~metrie (v. metrie₁) s. f. determinarea cantitatzii de clor activ dintro solutzie decoloranta; ~metru (v. metru₁) s. n. aparat pentru determinarea cantitatzii de clor dizolvate intrun lichid; ~nema (v. nema) s. f. tal filamentos pluricelular cu functzie de asimilare; ~penie (v. penie) s. f. lipsa a clorului din organism; ~pexie (v. pexie) s. f. proces de fixare a clorurilor in tzesuturile organice; ~plast (v. plast) s. n. corpuscul de culoare verde din citoplasma plantelor format din stroma shi clorofila cu rol esentzial in fotosinteza.

CLOROFICÉE (< fr. {i}; {s} cloro + gr. phykos „alga”) s. f. pl. Clasa de alge marine sau de apa dulce caracterizate prin prezentza pigmentului clorofilian neasociat cu alt pigment asimilator. Formele marine avand talul incrustat cu calcar au contribuit la formarea unor roci calcaroase iar cele de ape dulci care au celulele inconjurate de o materie gelatinoasa bogata in substantze grase la formarea shisturilor bituminoase.