CEVÁ pron. nehot. adj. nehot. adv. I. Pron. nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat se spune despre cineva sau despre lucru fapt etc. care iese din comun (in bine sau in rau) care provoaca uimire spaima etc. Asha ceva = un lucru k acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calitatzi. 2. Un lucru (cat de) mic o cantitate o parte (cat de) neinsemnata (cat de) putzin. Sa fac shi eu ceva cat stau aici. 3. Lucru important valoros mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare oarecat catva. 2. (Fam.) Foarte bun foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seama mai frumos mai bun sau mai rau mai urat etc. III. Adv. Intrucatva putzin cat mai (sau cat de) putzin. ♦ (Repetat) Cat de cat macar (foarte) putzin. Ce + va.

ceva [At: COD. VOR. 101/11 / V: ~shi ~shile ~shilea / A: (reg) ceva / E: ce + va] 1 pnh Un lucru oarecare. 2 pnh (Ie) Cate ~(shi) Cateva lucruri. 3 pnh (Adesea in legatura cu o negatzie) Nimic. 4 pnh (Ie) Macar ~ Absolut nimic. 5 anh Oarecare. 6 anh Cate un (o) Si: vreo. 7 pnh (Ie) Fara ~ Fara nici un. 8 pnh (Ie) Asha ~ Asemenea lucru asemanator un lucru k acesta. 9 anh (Adesea cu rol preponderent stilistic) Oarecare bunaoara sau ceva analog. 10 anh (Inv; ie) Alt ~ De altfel Si: oarecum. 11 pnh (Inv; ie) Cate ~ Oarecare. 12 pnh (Ie) Nimic ~(shi) (Absolut) nimic. 13 pnh (Cu functzie substantivala) Un lucru (cat) de mic o cantitate sau o parte (cat de) neinsemnata (cat) de putzin. 14 pnh (Pop; ie) Cu ~shi Na lipsit mult sa (nu). 15 pnh (Pop; ie) Nu ~ Nu numai putzintel. 16 pnh (Iae) Bine de tot. 17 pnh (Iae) Nu altceva. 18 anh (In legatura cu substantive la plural) Putzin. 19 pnh (Pop; ie) Cu nishchitu ~ de Cu ceva mai putzin decat. 20 sn (Ie) ~~ Cat(ushi) de putzin. 21 pn (Pop; ie) Nu... ~ Deloc catushi de putzin. 22 pnh Lucru de seama valoros important. 23 pnh (Mol; ie) Mai ~ Mai de seama. 24 pnh (Iae) Mai frumos. 25 pnh (Iae) Mai bun.

CEVÁ pron. nehot. adj. nehot. adv. I. Pron. nehot. 1. Un lucru oarecare; oarece. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat se spune despre cineva sau despre ceva care iese din comun (in bine sau in rau) care provoaca uimire spaima etc. Asha ceva = un lucru k acesta. E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calitatzi. 2. Un lucru (cat de) mic o cantitate o parte (cat de) neinsemnata (cat de) putzin. Sa fac shi eu ceva cat stau aici. 3. Lucru important valoros mult. II. Adj. nehot. 1. Oarecare oarecat catva. 2. (Fam.) Foarte bun foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seama mai frumos mai bun sau mai rau mai urat etc. III. Adv. Intrucatva putzin cat mai (sau cat de) putzin. ♦ (Repetat) Cat de cat macar (foarte) putzin. Ce + va.

CEVÁ pron. nehot. I. 1. Un lucru oarecare; oarece. Am pomenit ceva despre «lelitza» Anica. SADOVEANU N. F. 5. Doctorul scoase un carnet din buzunar facinduse k inseamna ceva. BART E. 388. Simtzi un nu shtiu ce colea la inimioara pare k il sagetase ceva. ISPIRESCU L. 35. Deam fost rai tu nii ierta caci shi raul citeodata prinde bine la ceva. CREANGA P. 275. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat = a avea sau a capata o infatzishare atit de neobishnuita (de obicei in rau) incit provoaca spaima. Cucoshul sau era ceva de spariet. Elefantul tzi se parea purece pe linga acest cucosh. CREANGA P. 68. Ulitzele erau ceva de speriat... Se auzea numai un vuiet inabushit. RUSSO O. 50. Asha ceva = un astfel de lucru un lucru k acesta. Ishi lua ziuabuna shi pleca. Dar incotro sapuce? caci nici nu mai auzise pina atunci de asha ceva. ISPIRESCU L. 124. E ceva de el (sau de capul Iul) = are unele calitatzi. ♦ (Dupa substantive precedate de articolul nehotarit sau de «vreun» «vreo»; k determinant intaritor al substantivului precedent) Prin locurile iestea e cam greu de calatorit singur; nu cumva satzi iasa vro dihanie ceva inainte shi satzi scurteze cararile. CREANGA P. 199. Domnilor nu metahirisitzi in astaseara un stosishor ceva? ALECSANDRI T. I 159. 2. Un lucru (cit de) mic o cantitate o parte (cit de) neinsemnata (cit de) putzin. Dimineatza sa sculat a prinzit ceva. SBIERA P. 53. Toderica i pofti intii sa guste ceva. NEGRUZZI S. I 85. Cit se scoala Catan oala Na ramas ceva daseara? JARNÍKBIRSEANU D. 436. 3. (Prin intonatzia deosebita a frazei capata intzeles contrariu) Lucru important valoros de seama mult. Eu ma tocmesc pe trei ani o data... Vreau sa cunosc ceva cind voi ieshi de la dumneata. CREANGA P. 151. Nu intzelegeam nimic eu care ma tzineam k shtiu ceva. NEGRUZZI S.I 6. II. (Cu valoare de adj. nehot.) 1. (De obicei inaintea substantivului) Oarecare oarecit; citva. Zicetzi sa aduca vin shi ceva gustare. SADOVEANU O. I 397. Deacum inainte mai avetzi shi ceva treaba de facut. CREANGA P. 262. Leul shi ursul au pornit prin padure Cautindushi ceva leac pentru foame. TZICHINDEAL F. 25. ◊ (In legatura cu substantive la plural) Lapte brinza unt shi oua deam putea sclipui (=agonisi) sa ducem la tirg k sa facem ceva parale. CREANGA P. 6. Leafa avea pamint ashishderea mai ceva vitishoare. CONTEMPORANUL VI 97. Pleaca catre padure in mina cu o sacure Ceva lemne sa doboare. PANN P. V. I 89. ◊ (Precedat de «shi» arata depashirea unei cifre rotunde) De la Dimbovicioara la Cimpulung sa tot fie treizeci shi ceva de kilometri CAMIL PETRESCU U. N. 192. 2. (Familiar uneori repetat cu sensul indicat de intonatzie) Foarte bun foarte frumos ◊ Expr. Mai ceva = mai de seama mai frumos mai bun (sau mai prost mai urit mai rau etc.). Da porunca sai culce in casa cea de arama infocata k sa doarma pentru veshnicie dupa cum patzise shi altzi petzitori poate mai ceva decit aceshtia. CREANGA P. 259. III. (Cu valoare de adverb) Intrucitva putzin cit mai (sau cit de) putzin. Incepura de la o vreme parca a cunoashte ceva locul. SBIERA P. 68. Aceasta era mai in virsta shi ceva incrucishata. CREANGA P. 7. Din sus Masele nus SHi din jos Dintzii iam scos; Numai ceva deo mai trece Sint de patruzeci shi zece [ani]. JARNÍKBIRSEANU D. 447. ◊ (Repetat) Cit de cit macar intrucitva (foarte) putzin. Nu shtia sarmanul ce sa faca shi cum sashi imbunatatzeasca soartea macar cevaceva. SBIERA P. 225. Cevaceva shal fi contrariat apoi striga. GHICA S. 518.

CEVÁ pron. nehot. I. 1. Un lucru oarecare; oarece. Am pomenit ceva despre „lelitza” Anica (SADOVEANU). ◊ Expr. A fi (sau a ajunge etc.) ceva de speriat = a) a capata o infatzishare atat de neobishnuita (in rau) incat provoaca spaima; b) se spune despre cineva sau ceva care iese din comun (in bine sau in rau). Asha ceva = un lucru k acesta. Incotro sapuce? caci nici nu mai auzise pana atunci de asha ceva (ISPIRESCU). E ceva de el (sau de capul lui) = are (unele) calitatzi. 2. Un lucru (cat de) mic o cantitate o parte (cat de) neinsemnata (cat de) putzin. Toderica i pofti intai sa guste ceva (NEGRUZZI). 3. Lucru important valoros mult. Vreau sa cunosc ceva cand voi ieshi de la dumneata (CREANGA). II. (Cu valoare de adj. nehot.) 1. Oarecare oarecat catva. Deacum inainte mai avetzi shi ceva treaba de facut (CREANGA). 2. (Fam.) Foarte bun foarte frumos. ◊ Expr. Mai ceva = mai de seama mai frumos mai bun sau mai rau mai urat etc. III. (Cu valoare de adv.) Intrucatva putzin cat mai (sau cat de) putzin. Incepura de la o vreme parca a cunoashte ceva locul (SBIERA). ♦ (Repetat) Cat de cat macar (foarte) putzin. Cevaceva sal fi contrariat apoi striga (GHICA). Din ce + va.

CEVÁ³ pron. nehot. Un obiect oarecare neinsemnat necunoscut neidentificat. Am adus ~. ◊ Asha ~ a) un astfel de lucru; b) aproximativ asha. /ce + va

ceva pr. un lucru oarecare: satzi spun ceva. ║ adv. putzin: ceva mai jos. [Lit. ce vrea].

cevá pron. indefinit (ce shi va). Un lucru oarecare: satzĭ spun ceva. Adv. Putzin: ceva maĭ jos. Cevaceva (acc. k shi la incetincet) foarte putzin. Asha ceva (k germ. so etwas). 1) asemenea lucru: n’am maĭ vazut asha ceva (asha lucru asemenea comedie); 2) cam asha. In Olt. céva. V. oarece.

cevá pr. invar. adj. pr. invar. adv.

cevá pr. invar. adj. invar. adv.

ceva.

CEVÁ pron. adj. adv. 1. pron. (inv. shi reg.) cevashi cevashilea oarece oareceva (inv.) oareshice. (Sa dus sa ia ~.) 2. adj. catva oarecare oareshicare (inv. shi reg.) cevashi cevashilea oarecat oarecatva oareshice. (Are ~ treaba.) 3. adv. v. intrucatva.

CEVA pron. adj. adv. 1. pron. (inv. shi reg.) cevashi cevashilea oarece oareceva (inv.) oareshice. (Sa dus sa ia ~.) 2. adj. citva oarecare oareshicare (inv. shi reg.) cevashi cevashilea oarecit oarecitva oareshice. (Are ~ treaba.) 3. adv. intrucitva oarecum oareshicum (inv. shi reg.) cevashi cevashilea (inv.) oarece. (Cunoshtea ~ regulamentul.)

À QUELQUE CHOSE MALHEUR EST BON (fr.) shi raul e bun la ceva In tot raul este shi un bine.

NOVUM ET AD HUNC DIEM NON AUDITUM! (lat.) ceva nou shi nemaiauzit pana astazi! Cicero „Pro ligario” I 1. Expresie ironica.

a i se rupe (in paishpe) de ceva expr. a nui pasa de ceva.

a lua ceva tare in cur expr. (vulg. glum.) a lua loc a se asheza

a pune geana pe ceva expr. (intl.) a observa cu atentzie obiectivul unei actziuni / infractziuni viitoare.

a saliva dupa ceva / dupa cineva expr. a tanji a dori a ravni.

a se satura de ceva k de mere acre / paduretze expr. a fi plictisit / dezgustat (de ceva).

a taia (cuiva) pofta de ceva expr. 1. a descuraja (pe cineva) sa faca ceva. 2. a supara (pe cineva); a dezgusta (pe cineva).

a trece cu buretele peste ceva expr. a da uitarii ceva a ierta greshelile cuiva.

ai spune (cuiva) ceva verde in fatza expr. ai spune ceva (cuiva) direct / cu sinceritate / fara menajamente.