CERSHÍ cershesc vb. IV. 1. Intranz. shi tranz. A cere de pomana; a cershetori. 2. Intranz. A cere ceva cu insistentza (k un cershetor); p. ext. a se injosi cerand ceva. Din cere.

cershí [At: EMINESCU P. 104 / V: cercí² ~shuí / Pzi: ~shésc / E: cere] 1 vt (Inv) A cere. 2 vti A cere ceva de pomana Si: a cershetori (12). 3 vi A cere ceva cu staruintza. 4 vi A se injosi cerand ceva.

CERSHÍ cershesc vb. IV. 1. Intranz. shi tranz. A cere de pomana; a cershetori. 2. Intranz. A cere ceva cu staruintza (k un cershetor); p. ext. a se injosi cerand ceva. Din cere.

CERSHÍ cershesc vb. IV. Intranz. 1. A cere de pomana a cere mila a umbla cu cershitul. Ea cere lucru; cere shi roaga sa munceasca Nui trebuie pomana shi nu vrea sa cersheasca. COSHBUC P. II 1S7. Sau intilnit pe ulitza cu o muiere batrina care cershea de la trecatori. RETEGANUL P. II 37. Batate crucea bogat... Toata iarna tziam cershit Sami dai douatrei parale Sa iau malaiash shi sare Cami mor copiii de foame. TEODORESCU P. P. 289. ◊ Fig. El se da tot mai aproape shi cershea copilareshte. EMINESCU O. I 104. ◊ Tranz. Inimile vor viatza Nu se fring ashan neshtire Cershind pietrelor iubire SHi foc sloiului de gheatza. VLAHUTZA O. A. I 68. 2. A cere cu staruintza shi injosinduse k un cershitor. In tina la picioare Iertare vetzi cershi plingind. NECULUTZA TZ. D. 52. Trepadam... prin antecamerele Senatului cershind voturi pentru incetatzenirea unui cetatzean de care sa se fi mindrit o cetate. CARAGIALE O. VII 295. ◊ Fig. Cintari tinguitoare prin zidurile reci Cershivor pentru mine repaosul de veci. EMINESCU O. I 127.

CERSHÍ cershesc vb. IV. 1. Intranz. shi tranz. A cere de pomana. 2. Intranz. A cere ceva cu staruintza (k un cershetor); p. ext. a se injosi cerand ceva. Din cere.

A CERSHÍ ~ésc 1. intranz. A umbla cu cerutul; a se milogi. 2. tranz. 1) A cere de pomana. 2) fig. A cere cu umilintza (k un cershetor). /v. a cere

cershì v. 1. a cere mila; 2. a cere cu induioshare: shi cershii copilareshte EM.; 3 fig. a cauta sa capete prin mijloace josnice: a cershi voturile alegatorilor. [Vechiu rom. cershi (perfectul arhaic al verbului cere) a cere in genere («au cershi Domn dela Poarta»; Nic. COSTIN)].

cercí² v vz cershi

cershésc v. tr. shi intr. (d. cershit lat. quaesitum supinu luĭ quaerere a cauta de unde pin contaminare cu cerut s’a facut cershut cershuĭ apoĭ cershit cershiĭ shi cershesc. V. cer 3). Vechĭ. String adun. Azĭ. Cer de pomana. Fig. Iron. A cershi voturĭ. V. colduĭesc.

cershí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cershésc imperf. 3 sg. cersheá; conj. prez. 3 sa cersheásca

cershí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cershésc imperf. 3 sg. cersheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. cersheásca

cershesc sheasca 3 conj. sheam 1 imp.

CERSHÍ vb. a cere a se milogi (pop.) a prosti (Transilv. shi Maram.) a coldui (inv.) a calici a cershetori (arg.) a mangli. (~ pe la coltzuri de strada.)

CERSHI vb. a cere a se milogi (pop.) a prosti (Transilv. shi Maram.) a coldui (inv.) a calici a cershetori (arg.) a mangli. (~ pe la coltzuri de strada.)