13 definiții pentru băciui

din care

Explicative DEX

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.

băciui vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~esc / E: baci1 + -ui] (Îvr) 1 A prepara brânzeturi Si: a jintui. 2 (Reg; pan) A lucra încet de tot, fără spor Si: a mocăi. 3 (Reg; d. copii) A plescăi. 4 (Fig) A zăbovi. 5 (Fig) A se opri des la o casă. 6 (Fig) A stărui într-una pe lângă cineva, pentru ceva. 7 (Fig) A apela mereu la cineva, într-o afacere. 8 (Pgn) A locui.

băciuí vb. IV. intr. (reg.) 1 A prepara brînzeturi; (reg.) a băci. 2 Fig. A întîrzia mult într-un loc (izolat). ◆ A se opri des la o casă. 3 Fig. A stărui mereu pe lîngă cineva, pentru ceva. • prez.ind. -iesc. /baci + -ui.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) 1. A prepara brînzeturi. 2. Fig. A zăbovi, a sta mult într-un loc.

BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Din baci.

A BĂCIUÍ ~iésc intranz. 1) A fi baci. 2) rar A se afla timp îndelungat într-un loc izolat. /baci + suf. ~ui

băcĭuĭésc v. intr. (d. bacĭ). Trăĭesc ca bacĭ. Sălășluĭesc, hălăduĭesc: anĭ de zile băcĭuĭră în Suceava Poloniĭ (Iorga, Ist. Arm. Rom., 1, 75).

Ortografice DOOM

băciuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiésc, imperf. 3 sg. băciuiá; conj. prez. 3 să băciuiáscă

băciuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. băciuiésc, imperf. 3 sg. băciuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. băciuiáscă

băciuesc, -uiască 3, -uiam 1 imp.

Relaționale

BĂCIUÍ vb. v. domicilia, fi, întârzia, locui, sta, ședea, zăbovi.

băciui vb. v. DOMICILIA. FI. ÎNTÎRZIA. LOCUI. STA. ȘEDEA. ZĂBOVI.

Argou

băciui, băciuiesc, v. t. a aresta.

Intrare: băciui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băciui
  • băciuire
  • băciuit
  • băciuitu‑
  • băciuind
  • băciuindu‑
singular plural
  • băciuiește
  • băciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băciuiesc
(să)
  • băciuiesc
  • băciuiam
  • băciuii
  • băciuisem
a II-a (tu)
  • băciuiești
(să)
  • băciuiești
  • băciuiai
  • băciuiși
  • băciuiseși
a III-a (el, ea)
  • băciuiește
(să)
  • băciuiască
  • băciuia
  • băciui
  • băciuise
plural I (noi)
  • băciuim
(să)
  • băciuim
  • băciuiam
  • băciuirăm
  • băciuiserăm
  • băciuisem
a II-a (voi)
  • băciuiți
(să)
  • băciuiți
  • băciuiați
  • băciuirăți
  • băciuiserăți
  • băciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • băciuiesc
(să)
  • băciuiască
  • băciuiau
  • băciui
  • băciuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băciui, băciuiescverb

regional
  • 1. A prepara brânzeturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Baci + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.