BUNADIMINEÁTZA s. f. (Bot.) Zorele. Din buna + dimineatza.

BUN A (IVIII) buni e adj. s. m. shi f. (IX) bunuri s. n. (X) adv. I. Adj. Care prezinta calitatzile necesare prin natura functzia destinatzia sa. 1. Care face in mod obishnuit bine altora care se poarta bine cu altzii; binevoitor. ◊ Expr. Bun la inima = milostiv. Bun rau = oricum ar fi. (Substantivat) Bun shi rau = toata lumea (fara deosebire) oricine. ♦ Indatoritor amabil. ◊ Expr. Fii bun! = te rog! ai bunatatea! 2. Care se achita de obligatziile morale shi sociale; corect cuviincios; frumos milos. ◊ Loc. adv. (Substantivat) Cu buna = cu vorbe bune; de bunavoie. ◊ Expr. Sfat bun = indemn intzelept util folositor. A fi (sau a ajunge a incapea etc.) in (sau pe) maini bune = a fi sau a ajunge la o persoana de incredere. A pune o vorba buna sau un cuvant bun (pentru cineva) = a interveni pentru cineva a sustzine pe cineva. ◊ Compuse: bunsimtz = decentza; buna purtare = comportare conforma normelor moralei shi educatziei; certificat de bunapurtare = a) (ieshit din uz) certificat in care se atesta purtarea corecta a cuiva intrun serviciu in shcoala etc.; b) fig. recomandatzie orala sau lauda adusa cuiva; bunacuviintza = politetze. 3. (Despre copii) Cuminte ascultator indatoritor; care are grija de parintzi. 4. Caracteristic omului multzumit vesel bine dispus. ◊ Expr. A fi in toane bune = a fi vesel bine dispus. II. Adj. 1. Care face sau prinde bine; placut satisfacator agreabil. ◊ Expr. A io face buna sau ai face (cuiva) una buna = ai provoca cuiva o suparare. Una buna = o intamplare deosebita spirituala o nostimada. A o patzi buna = a avea necaz. (Ir.) Buna treaba! = frumos! halal! nam ce zice! Natzio buna! = astami mai lipsea! astai acum! Natzio buna k tziam dreso (sau franto) se spune atunci cand ai dat de o situatzie dificila sau inoportuna. 2. (Despre mancaruri shi bauturi) Gustos apetisant ales. ◊ Expr. Poama buna se spune despre un om de nimic neserios despre un derbedeu sau despre o femeie imorala. ◊ Compus: bungust = simtz estetic rafinament. 3. Bogat abundent imbelshugat. 4. (Despre miros) Frumos placut agreabil. 5. Linishtit tihnit fara griji; fericit. Viatza buna. ◊ (In formule de salut sau de urare) Buna dimineatza! Buna ziua! Buna seara! Noapte buna! ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. III. Adj. 1. Potrivit apt pentru un anumit scop; p. ext. careshi indeplineshte bine menirea. ◊ Expr. (Adesea substantivat) Bun de tipar (sau de imprimat) = aprobare data de autor de editura de redactzie sau de altzi beneficiari pe tiparul de corectura sau de proba dupa care incepe imprimarea tirajului. Bun pentru... = valabil pentru... 2. (Despre organele corpului sau despre functziunile lor) Care functzioneaza bine. ◊ Expr. Bun de gura = limbut. Bun de mana = indemanatic abil. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Care nu este uzat; p. ext. nou de sarbatoare. 4. De calitate superioara; p. ext. de pretz scump nou. ♦ Veritabil autentic; pur. ◊ Expr. A o lua de buna = a crede cele spuse; a lua (ceva) in serios. A o tzine (una shi) buna = a sustzine un lucru cu incapatzanare. A shti una shi buna = a se incapatzana in sustzinerea unui punct de vedere. 5. (Despre bani) Care are putere de circulatzie. IV. Adj. Inzestrat talentat priceput; p. ext. dibaci abil iscusit. V. Adj. 1. Folositor util; avantajos rentabil. ◊ Expr. La ce bun? = la ce foloseshte? ♦ (Despre timp fenomene atmosferice etc.) Favorabil prielnic; frumos. 2. (In basme shi superstitzii) Prevestitor de bine. ◊ Expr. A nui fi (de)a buna cuiva = a(i) prevesti ceva neplacut rau. VI. Adj. 1. Zdravan puternic strashnic. ♦ Considerabil mare. ◊ Loc adv. In buna parte = in masura importanta. O buna bucata sau o bucata buna (de timp de loc etc.) = o parte insemnata (de timp de loc. etc.). 2. Intreg plin; deplin; p. ext. mai mult decat... shi mai bine. ◊ Compuse: bunacredintza s. f. = a) obligatzie de comportare corecta care partzile trebuie so respecte la incheierea shi la executarea contractelor sau in cazul statelor a tratatelor; b) convingere a unei persoane k actzioneaza in temeiul unui drept shi conform cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate onestitate; (loc. adj.) de bunacredintza = sincer cinstit. 3. (In expr.) Intro buna zi (sau dimineatza) = candva odata; pe neashteptate. VII. Adj. (Despre legaturi de rudenie) De sange adevarat. Tata bun. ♦ Var bun sau vara buna = var primar sau vara primara. ♦ (Despre prieteni vecini etc.) Apropiat; devotat. ♦ Nobil ales. VIII. S. m. shi f. (Inv. shi pop.) Bunic bunica. IX. S. n. 1. Ceea ce este util sau necesar societatzii sau individului pentru ai asigura existentza bunastarea bogatzia. ♦ Obiect sau valoare care are importantza in circulatzia economica. 2. (Mai ales la pl.) Tot ce poseda cineva; avut proprietate avere; bogatzie avutzie. ◊ Bunuri de consum = bunuri materiale destinate consumului personal sau social; obiecte de consum. 3. Element al patrimoniului unei persoane care poate consta dintrun lucru (bun corporal) sau dintrun drept (bun necorporal). ◊ Bune oficii = interventzie a unui stat pentru determinarea altor state in vederea rezolvarii pe cale pashnica prin tratative a diferendelor dintre acestea. 4. Calitate virtute. 5. (Rar) Rezultat rod folos. 6. (La pl.) (Ec.) Bunuri economice = marfuri shi servicii care satisfac nevoile shi care exista in cantitatzi limitate. X. Adv. (Exprima o aprobare) Bine da asha. Lat. bonus.

dimineatza [At: PSALT. HUR. 46^r/13 / V: (rar) man~ mneatza neatza (irg) demen~ dem~ (inv) demain~ demainreatza^[1] demanreatza demareatza deman~ dimen~ damin~ daminiatza deasneatza demeniata demneatza dieminiatza^[2] dieiniatza daminiatza dminiatza dumineatza mineatza (ivr) deman~ domin~ maneatza / Pl: ~tzi (rar) ~tze / E: ml de + manitia] 1 sf Partea de inceput a zilei din zori pana la pranz. 23 sf (Iljv) De ~ (Care are loc) in partea de la inceput a zilei. 45 sf (Ial) (Foarte) devreme. 67 sf (Ial) (Care are loc) din momentul inceperii zilei. 8 sf (Ilav) In (sau din) faptul diminetzii In zori de zi. 9 sf (Ilav) In (sau pe) toata ~tza (sau diminetzile) In fiecare zi. 10 sf / (Ilav) In (sau de) buna ~ sau ~ buna Disdedimineatza. 11 sf (Ilav) Cu (sau de cu) ~ De cand se face ziua. 12 sf (Ie) A umbla cu buna ~tza A umbla cu colindul in dimineatza (1) sau ajunul Craciunului. 13 sf (Gmtz; iae) A umbla fara treaba pe la vecini. 14 sf (Arg; iae) A intra pe fereastra devreme cu intentzia de a fura ceva. 15 sf (Mun; ie) A fi (sau a umbla) cu doua diminetzi A fi prefacut. 16 sf (Bot; ic) Buna~ Zorea (Convolvus tricolor). 17 sf (Bot; iac) Volbura (Convolvus arvensis). 18 sf (Bot; iac) Zorele (Ipomoea purpurea). 19 sf (Bot; iac) Zorele (Pharbitis hederacea). 20 sf (Fig) Trezire la o viatza noua. 21 sf (Fig) Schimbare in bine. 22 sf (Fig) Reviriment. 23 sf (Fig) Perioada tineretzii. 24 av (If dimineatza) In timpul diminetzii (1). 25 av In fiecare dimineatza (24). 26 av (Precedat de adverbele „mai” „foarte” „tare” „prea” shi uneori de prepozitzia „de”) Mai (sau foarte) devreme. 27 av (Precedat de adverbele de timp „azi” „astazi” „maine” etc.) In timpul diminetzii (1) fiecarei unitatzi temporale exprimate de adverbele respective. corectata

DIMINEÁTZA diminetzi s. f. Partea de la inceput a zilei (din zori pina la prinz). Dimineatza ardea sub rasaritul roshu shi plin al soarelui. PREDA I. 143. Un soare superb anuntza dimineatza. SAHIA N. 27. Mi se infatzisheaza filfiind in vazduhul senin al unei diminetzi de primavara zboruri albe de porumbei. M. I. CARAGIALE C. 72. Caci era boboc de trandafir din luna lui mai scaldat in roua diminetzii. CREANGA P. 276. ◊ Fig. Cred in dimineatza acestui inceput SHin flamura intinsa spre luminosul miine. TULBURE V. R. 26. Se stingen mine A iubirii dimineatza. ISAC O. 31. Mantunec shi inghetz Cind tu te pierzi in zarea eternei diminetzi. EMINESCU O. I 114. ◊ Loc. adj. De dimineatza = care se petrece in partea de la inceput a zilei. Insuratul de tinar shi mincarea de dimineatza nau gresh. NEGRUZZI S. I 251. ◊ Loc. adv. De dimineatza = a) (uneori precedat de adverbele «foarte» «tare» «cit»«cit mai» «asha» etc.) in momentul cind incepe ziua cind se face ziua in zori disdedimineatza (foarte) devreme. Miine de dimineatza slobod cireada in lunca. GALACTION O. I 46. Eu mam deprins sa ma scol de dimineatza. CAMIL PETRESCU U. N. 199. La drum e bine sa porneshti cit de demineatza iar sara sa poposeshti devreme. CREANGA P. 115. Cine teau trezit asha de dimineatza? NEGRUZZI S. I 146; b) din momentul cind incepe ziua de cind se face ziua. Ziua buna se cunoashte de dimineatza. Spre dimineatza = aproape de dimineatza. Cam de obicei spre dimineatza se lasa cu bataie. M. I. CARAGIALE C. 61. (Rar) De cu dimineatza = de cind se face ziua disdedimineatza. Am trecut de cu dimineatza pe la dinsul. C. PETRESCU R. DR. 129. In faptul diminetzii = in zori de zi. In faptul diminetzii ciocirlia incepu sa cinte. ISAC O. 222. Mergi draga cintind vesel k paserea ushoara Cen faptul diminetzii din cuib la ceruri zboara. ALECSANDRI P. I 139. ◊ Expr. Buna dimineatza! sau (popular) dimineatza buna! formula de salut. A umbla cu bunadimineatza = a) a umbla cu moshajunul; b) (glumetz shi ironic) a umbla fara treaba de la un vecin la altul. ◊ Compus: (Bot.) bunadimineatza = zorea. ♦ (Adverbial) a) (in forma dimineatza) In timpul diminetzii. Daca plecam la miezul noptzii tocmai bine ajungem dimineatza in orash. DAVIDOGLU O. 51. Dimineatza pinan zori Va pleca cel mai viteaz dintre feciori. BENIUC V. 142. Virgolici trebuia sa soseasca de la Neamtz cu diligentza de 8 dimineatza. HOGASH DR. II 131. ◊ (Urmat de adjective demonstrative) SHtiam cai sa vii dimineatza asta la mine! IBRAILEANU A. 93. ◊ (In forma dimineatza dupa adverbele de timp «azi» sau «astazi» «miine» «poimiine» «ieri» «alaltaieri») Noi stam cu zavoarele trase de azi dimineatza. CAMILAR N. I 72. Sufletul mia ieshit ieri dimineatza alergind dupa el. SEBASTIAN T. 24. b) (In forma dimineatza) In fiecare dimineatza. Bietul doctor mia recomandat un litru de lapte de capra dimineatza. CAMIL PETRESCU B. 195. c) (In forma dimineatza precedat de adverbele «mai» sau «foarte» «tare») Mai (sau foarte) devreme. Se socotea cum ar face sa scape a doua zi mai dimineatza catra Pauna Mare. SADOVEANU P. M. 142. ◊ (Urmat de «tare») Cind ieshise din ograda dimineatza tare pusese in portitza un batz semn k nui nimeni acasa. CAMILAR TEM. 130.

búnadimineátza (planta) (reg.) s. f. neart. búnadimineátza g.d. art. búneidiminétzi; pl. búnediminétzi

búnadimineátza (bot.) s. f.

BUNADIMINEÁTZA s. v. petunie zorea.

bunadimineatza s. v. PETUNIE. ZOREA.