petunie sf [At: BRANDZA D. 291 / V: betoana betone beton~ betu~ bitoane peton~ petuna / Pl: ~i / E: fr pétunia ger Betonie] Planta erbacee decorativa din familia solanaceelor cu tulpina inalta shi cu flori mari diferit colorate placut mirositoare care au corola in forma de palnie Si: (reg) bunadimineatza leicutza parfum pognie tolcerutz vinete (Petunia hyberida).

PETÚNIE petunii s. f. Planta erbacee cu tulpina scunda cu frunze simple cu flori izolate mari placut mirositoare shi cu corola alba purpurie violeta etc. in forma de pilnie; se cultiva in gradini (specii de Petunia). Trei petunii subtzirele Farmec dind regretelor Stau de vorba intre ele: Ce ne facem fetelor? TOPIRCEANU B. 48.

PETÚNIE s.f. Planta erbacee cu flori mici albe sau violete shi cu miros placut cultivata k planta decorativa. [Gen. iei. / < fr. pétunia cf. lat. petunia].

PETÚNIE s. f. planta erbacee decorativa cu flori mari divers colorate shi cu miros placut. (< fr. pétunia lat. petunia)

PETÚNIE ~i f. 1) Planta erbacee decorativa cultivata pentru florile ei mari in forma de palnie divers colorate shi placut mirositoare. 2) Floare a acestei plante. [G.D. petuniei] /<fr. pétunia

*petúnie f. (lat. bot. petunia d. fr. petun vechĭu nume al tutunuluĭ d. pg. petum cuv. brazilian [guarani] „tutun”. Cp. cu tutun). O planta solanee care seamana cu tutunu shi e cultivata p. florile eĭ parfumate (petunia). E originara din Argentina.

petonie sf vz petunie

petuna sf vz petunie

petúnie (nie) s. f. art. petúnia (nia) g.d. art. petúniei; pl. petúnii art. petúniile (nii)

petúnie s. f. (sil.nie)art. petúnia (sil.nia) g.d. art. petúniei; pl. petúnii art. petúniile (sil. nii)

petunie nii.

PETÚNIE s. (BOT.; Petunia hybrida) (reg.) leicutza parfum tolcerutz vinete (pl.) bunadimineatza.

PETUNIE s. (BOT.; Petunia hybrida) (reg.) leicutza parfum tolcerutz vinete (pl.) bunadimineatza.

PETUNIA Juss. PETUNIA fam. Solanaceae. Gen originar din Republica Federativa a Braziliei shi Argentina cca 26 specii erbacee pina la semilemnoase vivace cultivate k anuale glandulosparoase tulpini ramificate inalte sau pitice erecte sau pendule. Flori divers colorate miros placut invoite sau simple cu o inflorire bogata shi persistenta pierind din cimp cu primele brume de toamna (caliciul 5foliat foliole stipelate corola infundibuliforma cu tubul floral lungcilindric sau largit spre virf limbul plicat marginea indepartata pliata lacinii scurte shi late deseori putzin neregulate cu virf ushor bilobat 5 stamine inegale intercalate la mijlocul tubului floral sau mai jos nu ies din floare a 5a stamina cu mult mai mica stigmat globulos) singulare la subsuoara frunzei. Valvele capsulei nedivizate. Frunze ovate sesile sau scurtpetziolate.

Petunia axillaris (Lam.) Britton Stern et Poggenb. (syn. P. nyctaginiflora Juss.). Specie care infloreshte in iun.oct. Flori solitare mari albe placutmirositoare in virful pedunculilor axilari corola mare infundibuliforma limbul intins cu 5 striuri shi 5 lobi viscida viloasa 1a. exterior caliciul cu 5 diviziuni mai scurt de citeva ori decit tubul corolei 5 stamine inegale nu ies din tubul corolei. Frunze alterne sesile sau cu petzioli scurtzi alungiteliptice cele din partea superioara ovalcordiforme sesile. Planta anuala shi perena erbacee glandulos paroasa cu tulpina de cca 65 cm inaltzime ramificata de jos. modificata

Petunia x hybrida Vilm. Hibrid obtzinut din incrucisharea speciilor P. axilaris shi P. violacea. Are un numar foarte mare shi variat de forme shi soiuri. infloreshte vara. Flori (tubul corolei larg spre virf dilatat caliciu de 2 ori mai scurt decit tubul) divers colorate: roz albe roshii ciclamen caramizii galbene crem albastre shi violete. Se seamana in sera in febr. shi se planteaza in mai in aer liber. Frunze ovate glanduloase. ’Nana Compacta’ are tufe compacte cu talie mica 2030 cm inaltzime shi flori simple mici. ’Pendula’ cu soiuri caracterizate prin ramuri lungi de 7580 cm tiritoare destinate mai ales jardinierelor de pe balcoane shi etajerelor de pe culoare sali de clasa camine culturale etc. ’Grandiflora’ cuprinde soiuri de talie mare cea 50 cm cu flori mari simple cu marginile corolei intregi shi ushor ondulate. ’Grandiflora Nana’ cuprinde soiurile ale caror plante au tufe inalte de 2530 cm cu florile divers colorate. ’Fimbriata’ inalta de 80 cm cu flori mari simple shi marginile petalelor fimbriate. ’Fimbriata Nana’ are 30 cm inaltzime. ’Superbissima’ soiurile acestei grupe au o talie pina la 80 cm flori mari simple ondulate cu gitul pilniei nervat frunze carnoase groase shi rotunde. ’Superbissima Nana’ poate atinge doar inaltzimi ce nu pot depashi 45 cm. ’Plena’ cu soiuri caracterizate prin tufe ramificate compacte flori mari invoalte franjurate.