optziuni
  • info

26 de definitzii pentru pufai (vb.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PUFAÍ púfai vb. IV. Intranz. 1. A respira a sufla greu shi cu zgomot pe nari. 2. A fuma expulzand fumul cu mici intreruperi zgomotoase (provocate de dezlipirea brusca a buzelor). ♦ (Despre lulea) A scoate fum. 3. (Despre locomotive) A evacua aburul aflat sub presiune cu intreruperi ritmice zgomotoase. Puf1 + suf. ai.

PUFAÍ púfai vb. IV. Intranz. 1. A respira a sufla greu shi cu zgomot pe nari. 2. A fuma expulzand fumul cu mici intreruperi zgomotoase (provocate de dezlipirea brusca a buzelor). ♦ (Despre lulea) A scoate fum. 3. (Despre locomotive) A evacua aburul aflat sub presiune cu intreruperi ritmice zgomotoase. Puf1 + suf. ai.

pufai vi [At: LB / V: (rar) bu~ pafai pahai pahai pifai pihai (reg) pufui puhai puhui / Pzi: pufai (inv) ~esc / E: puf1 + ai] 1 (D. oameni shi animale) A respira cu zgomot shi greu pe nari. 2 (Spc) A pufni (1). 3 (D. oameni) A fuma expulzand fumul cu mici intreruperi zgomotoase provocate de dezlipirea brusca a buzelor Si: pufui (2). 4 (Pex) A fuma. 5 (D. lulea) A scoate fum. 6 (Buc; Trs) A sufla in foc. 7 (D. locomotive) A scoate aburi sau fum cu presiune shi cu zgomot. 8 (Ivr) A rade pe infundate. 9 (Ban; Mun; if pahai) A produce un zgomot specific in timpul fierberii coacerii etc.

PUFAÍ púfai vb. IV. Intranz. 1. A respira greu a sufla cu zgomot pe nari. Domnul Mihalache pufaie pe nas. PAS Z. I 154. Caii... rontzaiau citeo buruiana shi pufaiau cu narile in frunzele uscate de pe jos. VLAHUTZA O. A. III 55. ◊ Tranz. Pufai printre mustatzi un oftat stingaci shi ridicul. DELAVRANCEA S. 147. ♦ Fig. (Despre locomotive) A evacua aburul cu zgomot. Locomotiva trecu pe linga ei pufaind. MIHALE O. 296. Trenuri trec in shiruri lungi pe malurile apei cu locomotivele pufaind shi cu sute de capete omeneshti ivite la ferestre. BOGZA C. O. 250. 2. A fuma aspirind shi dind afara fumul cu un zgomot infundat; a picii. Scoate o tzigara din buzunarul flanelei o aprinde shi pufaie. STANCU D. 313. Grav cu mustatzile rase in fatza unui maldar de gazete straine mai cit cearshaful pufaia dintro havana. VLAHUTZA O. A. 261 ◊ Tranz. Omul barbos pufaie tutun. STANCU D. 521. ♦ (Despre lulea) A scoate fum. Sa umplut de fum casa. Doua lulele pufaie. STANCU D. 103. Variante: bufaí (POPA V. 214) pufuí puhuí (DELAVRANCEA S. 96) vb. IV.

A PUFAÍ ~iésc intranz. 1) (despre fiintze) A respira cu zgomot sufland brusc shi cu putere aerul pe nari; a pufni. 2) (despre fumatori) A fuma expirand cu zgomot fumul. ~ din lulea. 3) (despre locomotive) A evacua brusc shi cu intermitentze aburul aflat sub presiune producand zgomot; a face „pufpuf”. /puf + suf. ~ui

pufaì v. a face puf din buze a sufla fumul band tutun. [Onomatopee].

púfaĭ saŭ púfuĭ shi ĭésc a í (d. puf 2; sirb. puhati a sufla. V. pufnesc). Suflu scotzind fum mult vorbind de fumatorĭ shi locomotive: un tren venea pufaind.

pafai v vz pufai

pahai v vz pufai

pahai v vz pufai

pufui v vz pufai

puhai4 v vz pufai

puhui v vz pufai

BUFAÍ vb. IV v. pufai.

PUFUÍ vb. IV v. pufai.

PUHUÍ vb. IV v. pufai.

PUFUÍ vb. IV. v. pufai.

PUHUÍ vb. IV. v. pufai.

púfuĭ V. pufaĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pufaí (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. púfai 3 púfaie imperf. 3 sg. pufaiá; conj. prez. 1 shi 2 sg. sa púfai 3 sa púfaie

pufaí vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. púfai 3 sg. púfaie imperf. 3 sg. pufaiá

pufai (ind. prez. 1 sg. pufai 3 sg. shi pl. pufaie)

pufaesc fae 3.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PUFAÍ vb. 1. a pacai (reg.) a pashcai. (~ din lulea.) 2. v. gafai.

PUFAÍ vb. v. fuma.

PUFAI vb. 1. a picii (reg.) a pishcii. (~ din lulea.) 2. a gifii a sufla (reg.) a rasufla. (~ greu dupa atita alergatura.)

pufai vb. v. FUMA.

Intrare: pufai (vb.)
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pufai
  • pufaire
  • pufait
  • pufaitu‑
  • pufaind
  • pufaindu‑
 singular plural
  • pufaie
  • pufaitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pufai
 (sa)
  • pufai
  • pufaiam
  • pufaii
  • pufaisem
a II-a (tu)
  • pufai
 (sa)
  • pufai
  • pufaiai
  • pufaishi
  • pufaiseshi
a III-a (el, ea)
  • pufaie
 (sa)
  • pufaie
  • pufaia
  • pufai
  • pufaise
plural I (noi)
  • pufaim
 (sa)
  • pufaim
  • pufaiam
  • pufairam
  • pufaiseram
  • pufaisem
a II-a (voi)
  • pufaitzi
 (sa)
  • pufaitzi
  • pufaiatzi
  • pufairatzi
  • pufaiseratzi
  • pufaisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pufaie
 (sa)
  • pufaie
  • pufaiau
  • pufaira
  • pufaisera
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pufai
  • pufaire
  • pufait
  • pufaitu‑
  • pufaind
  • pufaindu‑
 singular plural
  • pufaieshte
  • pufaitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pufaiesc
 (sa)
  • pufaiesc
  • pufaiam
  • pufaii
  • pufaisem
a II-a (tu)
  • pufaieshti
 (sa)
  • pufaieshti
  • pufaiai
  • pufaishi
  • pufaiseshi
a III-a (el, ea)
  • pufaieshte
 (sa)
  • pufaiasca
  • pufaia
  • pufai
  • pufaise
plural I (noi)
  • pufaim
 (sa)
  • pufaim
  • pufaiam
  • pufairam
  • pufaiseram
  • pufaisem
a II-a (voi)
  • pufaitzi
 (sa)
  • pufaitzi
  • pufaiatzi
  • pufairatzi
  • pufaiseratzi
  • pufaisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pufaiesc
 (sa)
  • pufaiasca
  • pufaiau
  • pufaira
  • pufaisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bufai
  • bufaire
  • bufait
  • bufaitu‑
  • bufaind
  • bufaindu‑
 singular plural
  • bufaie
  • bufaitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • bufai
 (sa)
  • bufai
  • bufaiam
  • bufaii
  • bufaisem
a II-a (tu)
  • bufai
 (sa)
  • bufai
  • bufaiai
  • bufaishi
  • bufaiseshi
a III-a (el, ea)
  • bufaie
 (sa)
  • bufaie
  • bufaia
  • bufai
  • bufaise
plural I (noi)
  • bufaim
 (sa)
  • bufaim
  • bufaiam
  • bufairam
  • bufaiseram
  • bufaisem
a II-a (voi)
  • bufaitzi
 (sa)
  • bufaitzi
  • bufaiatzi
  • bufairatzi
  • bufaiseratzi
  • bufaisetzi
a III-a (ei, ele)
  • bufaie
 (sa)
  • bufaie
  • bufaiau
  • bufaira
  • bufaisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pufui
  • pufuire
  • pufuit
  • pufuitu‑
  • pufuind
  • pufuindu‑
 singular plural
  • pufuie
  • pufuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pufui
 (sa)
  • pufui
  • pufuiam
  • pufuii
  • pufuisem
a II-a (tu)
  • pufui
 (sa)
  • pufui
  • pufuiai
  • pufuishi
  • pufuiseshi
a III-a (el, ea)
  • pufuie
 (sa)
  • pufuie
  • pufuia
  • pufui
  • pufuise
plural I (noi)
  • pufuim
 (sa)
  • pufuim
  • pufuiam
  • pufuiram
  • pufuiseram
  • pufuisem
a II-a (voi)
  • pufuitzi
 (sa)
  • pufuitzi
  • pufuiatzi
  • pufuiratzi
  • pufuiseratzi
  • pufuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pufuie
 (sa)
  • pufuie
  • pufuiau
  • pufuira
  • pufuisera
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pufui
  • pufuire
  • pufuit
  • pufuitu‑
  • pufuind
  • pufuindu‑
 singular plural
  • pufuieshte
  • pufuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • pufuiesc
 (sa)
  • pufuiesc
  • pufuiam
  • pufuii
  • pufuisem
a II-a (tu)
  • pufuieshti
 (sa)
  • pufuieshti
  • pufuiai
  • pufuishi
  • pufuiseshi
a III-a (el, ea)
  • pufuieshte
 (sa)
  • pufuiasca
  • pufuia
  • pufui
  • pufuise
plural I (noi)
  • pufuim
 (sa)
  • pufuim
  • pufuiam
  • pufuiram
  • pufuiseram
  • pufuisem
a II-a (voi)
  • pufuitzi
 (sa)
  • pufuitzi
  • pufuiatzi
  • pufuiratzi
  • pufuiseratzi
  • pufuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • pufuiesc
 (sa)
  • pufuiasca
  • pufuiau
  • pufuira
  • pufuisera
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puhui
  • puhuire
  • puhuit
  • puhuitu‑
  • puhuind
  • puhuindu‑
 singular plural
  • puhuie
  • puhuitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • puhui
 (sa)
  • puhui
  • puhuiam
  • puhuii
  • puhuisem
a II-a (tu)
  • puhui
 (sa)
  • puhui
  • puhuiai
  • puhuishi
  • puhuiseshi
a III-a (el, ea)
  • puhuie
 (sa)
  • puhuie
  • puhuia
  • puhui
  • puhuise
plural I (noi)
  • puhuim
 (sa)
  • puhuim
  • puhuiam
  • puhuiram
  • puhuiseram
  • puhuisem
a II-a (voi)
  • puhuitzi
 (sa)
  • puhuitzi
  • puhuiatzi
  • puhuiratzi
  • puhuiseratzi
  • puhuisetzi
a III-a (ei, ele)
  • puhuie
 (sa)
  • puhuie
  • puhuiau
  • puhuira
  • puhuisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pufai, pufaiverb

  • 1. A respira a sufla greu shi cu zgomot pe nari. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pufni
    • format_quote Domnul Mihalache pufaie pe nas. PAS Z. I 154. DLRLC
    • format_quote Caii... rontzaiau citeo buruiana shi pufaiau cu narile in frunzele uscate de pe jos. VLAHUTZA O. A. III 55. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Pufai printre mustatzi un oftat stingaci shi ridicul. DELAVRANCEA S. 147. DLRLC
  • 2. A fuma expulzand fumul cu mici intreruperi zgomotoase (provocate de dezlipirea brusca a buzelor). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fuma pacai
    • format_quote Scoate o tzigara din buzunarul flanelei o aprinde shi pufaie. STANCU D. 313. DLRLC
    • format_quote Grav cu mustatzile rase in fatza unui maldar de gazete straine mai cit cearshaful pufaia dintro havana. VLAHUTZA O. A. 261. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Omul barbos pufaie tutun. STANCU D. 521. DLRLC
    • 2.1. (Despre lulea) A scoate fum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sa umplut de fum casa. Doua lulele pufaie. STANCU D. 103. DLRLC
  • 3. (Despre locomotive) A evacua aburul aflat sub presiune cu intreruperi ritmice zgomotoase. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Locomotiva trecu pe linga ei pufaind. MIHALE O. 296. DLRLC
    • format_quote Trenuri trec in shiruri lungi pe malurile apei cu locomotivele pufaind shi cu sute de capete omeneshti ivite la ferestre. BOGZA C. O. 250. DLRLC
etimologie:
  • Puf1 + sufix ai. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.