15 definitzii pentru bruftui
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BRUFTUÍ bruftuiesc vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A pune cu mistria pe perete un strat de bruft. 2. Fig. (Fam.) A brusca pe cineva. [Var.: bruftuluí vb. IV] Bruft + suf. ui.
BRUFTUÍ bruftuiesc vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A pune cu mistria pe perete un strat de bruft. 2. Fig. (Fam.) A brusca pe cineva. [Var.: bruftuluí vb. IV] Bruft + suf. ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
bruftui vt [At: DAMÉ T. 103 / V: ~tului ~ust~ ~uslui / E: nct] 1 (Reg) A arunca pe perete (cu mistria) un strat de bruftuiala Si: a lipi a tencui. 2 (Reg) A opari ceva in pripa. 3 (Fig) A arunca cuiva cuvinte aspre pe un ton dur. Si: a certa Cf a brichini.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BRUFTUÍ bruftuiesc vb. IV. Tranz. 1. (Mold.) A arunca (pe perete) cu mistria un strat de bruft; a tencui. 2. Fig. A arunca (cuiva) cuvinte aspre a vorbi pe un ton aspru a ocari; a repezi a brusca. Totdeauna o bruftuia... shi o ocara cu imputarea k ea face ochi dulci logofatului. SANDUALDEA U. P. 184.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BRUFTUÍ bruftuiesc vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A pune cu mistria un strat de bruft. 2. Fig. A arunca cuiva cuvinte aspre; a repezi a brusca.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
A BRUFTUÍ ~iésc tranz. 1) (peretzi ziduri etc.) A acoperi cu tencuiala (prin aruncare cu ajutorul mistriei). 2) pop. (persoane) A trata cu asprime; a repezi; a brusca. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
bruftuì v. 1. a tencui un zid; 2. fig. a se rasti a brusca: incepu s’o goneasca shi s’o bruftuiasca.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
BRUFTULUÍ vb. IV v. bruftui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
BRUFTULUÍ vb. IV v. bruftui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
bruftului v vz bruftui
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
bruftuĭésc v. tr. (d. bruft. V. pirsnesc). Acoper cu bruft. Fig. Bruschez cu vorba saŭ shi cu ghĭontu.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
bruftuí (a ~) (fam.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. bruftuiésc imperf. 3 sg. bruftuiá; conj. prez. 3 sa bruftuiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
bruftuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. bruftuiésc imperf. 3 sg. bruftuiá.; conj. prez. 3 sg. shi pl. bruftuiásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BRUFTUÍ vb. v. brusca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
bruftui vb. v. BRUSCA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
bruftui bruftuiesc v. t. 1. a certa a dojeni. 2. a brusca (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
bruftului bruftuluiesc v. t. v. bruftui.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
bruftui, bruftuiescverb
- 1. A pune cu mistria pe perete un strat de bruft. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tencui
-
- Totdeauna o bruftuia... shi o ocara cu imputarea k ea face ochi dulci logofatului. SANDUALDEA U. P. 184. DLRLC
-
etimologie:
- Bruft + sufix ui. DEX '98 DEX '09