4 definiții pentru bong
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bong i [At: DA ms / E: fo] Cuvânt care redă sunetul unui metal lovit.
BONG interj. (Adesea repetat) Onomatopee care imită un sunet adînc și prelungit ca un ecou. [Santinela] avea cizme țintuite, călca greu, și tot șlepul gol și uriaș răsuna ca un clopot: bong, bong, bong... DUMITRIU, B. F. 153.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BONG interj. Cuvânt care imită un sunet adânc și prelungit ca un ecou. – Onomatopee.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
bong, bonguri s. n. (tox.) 1. instrument de filtrare a fumului de canabis; pipă cu apă. 2. trecerea fumului de canabis printr-un lichid de filtrare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bong
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bonginterjecție
- 1. Onomatopee care imită un sunet adânc și prelungit ca un ecou. DLRLC DLRM
- [Santinela] avea cizme țintuite, călca greu, și tot șlepul gol și uriaș răsuna ca un clopot: bong, bong, bong... DUMITRIU, B. F. 153. DLRLC
-
etimologie:
- DLRM