BLEAU² bleauri s. n. (Reg.) Tabla de fier care imbraca osia carului.[Var.: bleah bleav s. n.] Din ucr. bljacha germ. Blech.

bleau² sn [At: COSTINESCU / V: ~ah ~av ~ehiu ~ec ~ef ~eu plec pleu / Pl: ~ri /E: ger Blech ucr бляча] (Reg) 1 Tabla care imbraca osia carului. 2 Bucata de fier care captusheshte butucul sau capatzana rotzii. 3 (Ie) A face cuie (sau piroane) de A tremura de frig. 4 (Inv; if pleu) Vas de metal de 250 ml cu care se bea apa. 5 Cutzit care nu taie. 6 (Fig) Om prostanac.

BLEAU² bleauri s. n. (Reg.) Tabla de fier care imbraca osia carului. [Var.: bleah bleav s. n.] Din ucr. bljacha germ. Blech.

BLEAU² bleauri s. n. (Regional) Tabla de fier cu care se imbraca osia carului k sa nu se roada de butucul sau. de capatzina rotzii. ◊ (Adjectival despre fier) De calitate proasta. Daca plugul e de fier bleau... nu potzi trage brazda nici ingusta nici adinca. STANCU D. 152.

BLEAU² bleauri s. n. (Reg.) Tabla de fier cu care se imbraca osia carului. Germ. Blech (ucr. bljacha).

bleau (bleav; Mold. bleah) n. tablitza de fier batuta pe osie k sa nu se roaza. [Rut. BLIAHA = germ. BLECH].

bleaŭ shi bleah v. bleah.

bleah sn vz bleau²

bleav sn vz bleau²

bleah n. Mold. V. bleau.

bleah bleav shi bleaŭ (o silaba) n. pl. urĭ. Trans. Mold. (rut. bleáha d. germ. blech tinichea. V. plev). Feru care acopera capatu osiiĭ k sa nu roada frecinduse de roata (in Trans. morcoasha). Fig. Iron. Gioabla unealta proasta: un bleav de pistol (CL. 1924 194) de cutzit de coasa. V. hleab.

bleau² (tabla) (reg.) s. n. art. bleául; pl. bleáuri

bleau (tabla) s. n. art. bleául; pl. bleáuri

bleau

BLEAU s. (TEHN.) (reg.) morcoasha. (~ la osia carului.)

BLEAU s. (reg.) morcoasha. (~ la osia carului.)

bleáu s. m. invar. Strop pic; indica minimum ce se poate exprima (pentru a intari prin absentza ideea de linishte). Creatzie expresiva (Iordan BF II 181); coincide cu bg. ble bljach (DAR). Der. bleau s. m. (animal cu urechile cazute); bleaha (var. blehauca) s. f. (scroafa cu urechile cazute); blehai (var. blehoti bleheti) vb. (a latra) prin intermediul unei asocieri curente intre notziunea de „gura” shi cea de „cirpa” cf. bleanca fleanca fleoartza etc; bleashca s. f. (palma lovitura; zgomot produs de caderea unui obiect moale shi umed) cf. fleashca; bleasc s. n. (respiratzie rasuflare; bale saliva) al carui ultim sens este din sl. blĕšku „stralucire bale” dupa DAR (explicatzie ce pare greshita caci acest sens nu apare in sl. cf. Iordan BF II 183); bleshti vb. (a slobozi un cuvint a deschide pliscul; a vorbi cu dificultate a ingaima); coincide probabil datorita aceleiashi surse expresive cu bg. mlaštja „a mesteca a molfai”; blescai vb. (a murdari cu pamint a noroi) cf. plescai; bleocai vb. (a birfi a shushoti); bleoci vb. (a vorbi a latra); bl(e)oshticai vb. (a merge cu greu printro mlashtina). Aceste cuvinte nu sint in mod necesar der. directzi de la bleau insa par a ilustra aceeashi intentzie expresiva. Cf. bleanda bleg bleot.

bleáu (bleáuri) s. n. 1. Tabla alba. 2. Tabla de fier care imbraca osia carului pentru evita atingerea cu butucul rotzii Var. bleav bleach blec. Germ. Blech „tabla alba” cf. sb. plech mag. pléh rus. bljacha (Sanzewitsch 198; DAR). Der. ble(h)ui vb. (a pune obezi la roata).

pui de bleau La Udrescu gasim expresia (s. v. bleau) a face (cuiva) un pui de bleau „a nui face nimic al pacali”. Am semnalat din comuna Reviga formula a face la bleav „a tremura de frig” (BPh. V 159; vezi shi la Udrescu cu aceeashi valoare a face (la) bleauri). Banuiesc k pui in expresia citata a aparut aici prin confuzie (poate intentzionata) in loc de cui vezi a face cuie (BPh. ibid.): sau putut incrucisha cele doua expresii a face la bleau shi a face cuie deshi pentru sens ar trebui desigur sa ne referim la valoarea slaba a cuielor de tabla (vezi in DA s. v. bleau a face cuie de bleau „a tremura”). Dupa ce am redactat rindurile precedente am gasit tot la Udrescu s. v. cui expresia a face cuiva un cui de bleau „a pacali (pe cineva) a nui face nimic”. Aceasta pe de o parte confirma ideea care am exprimato mai sus dar pe de alta parte poate duce la parerea k totul se reduce la o gresheala de transcriere sau de tipar. Impotriva acestei ultime ipoteze vorbeshte faptul k sub face expresia reapare tot cu pui. Cred k se zice a face un pui de bine iar un pui de bleau ar constitui o „deraiere”.