7 definitzii pentru bintatui
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
bintatui vt [At: PALIA (1582) ap. CCR 67/25 / P: ~tui / V: ban~ / Pzi: ~esc / E: mg büntetni] (Trs; mgmi) A pedepsi.
BINTATUI vb. (Ban. Crish. Trans. SV) A pedepsi. El va bate shi bintetlui. FOGARASI apud TEW. Eu sint al tau Domn Dumnazau putearnic statatoriu de basau cine bintatuiesc raotate parintzilor in feciori. C 1692 517r. Purure Dumnedzeu ne bintatuieshte in ceasta lume cu bici mare. CAT. B 44; cf. CAT. CALV. apud TEW; SAVA RINDUIALA SABORULUI; MISC. SEC. XVII 164v; PP 75v; BUITUL CAT. apud TEW. Variante: bintatlui (FOGARASI apud TEW). Etimologie: magh. büntetni. Vezi shi binta bintatuiala. verb corectata
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de dante
- actziuni
BINTATLUI vb. v. bintatui. verb
- sursa: DLRLV (1987)
- adaugata de dante
- actziuni
bintatuĭésc v. tr. (ung. bütetni). Trans. Vechĭ. Pedepsesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BINTATUÍ vb. v. condamna osandi pedepsi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
bintatui vb. v. CONDAMNA. OSINDI. PEDEPSI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bintatuí (uésc ít) vb. A pedepsi. Mag. büntetni (DAR; Gáldi Dict. 107). In Trans. rar. Der. bintatuiala s. f. (pedeapsa).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|