14 definitzii pentru bezea

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BEZEÁ bezele s. f. 1. (Fam.) Sarutare simbolica trimisa cuiva cu varful degetelor. 2. Prajitura facuta din albush de ou batut cu zahar. Din fr. baiser.

BEZEÁ bezele s. f. 1. (Fam.) Sarutare simbolica trimisa cuiva cu varful degetelor. 2. Prajitura facuta din albush de ou batut cu zahar. Din fr. baiser.

bezeá sf [At: DEX2 / V: biz / Pl: ~zele / E: fr baiser] 1 (Fam) Sarutare simbolica trimisa cu varful degetelor. 2 Prajitura facuta din albush de ou batut cu zahar.

BEZEÁ bezele s. f. 1. (Familiar de obicei in constructzie cu verbele «a face» «a trimite») Sarutate trimisa cuiva cu virful degetelor. Imi facea bezele shi ridea. VLAHUTZA O. A. 447. 2. Un fel de prajitura facuta din albush de ou batut cu mult zahar.

BEZEÁ bezele s. f. 1. (Fam.) Sarutare trimisa cuiva cu varful degetelor. 2. Prajitura facuta din albush de ou batut cu zahar. Fr. baiser.

BEZEÁ s.f. 1. Sarut trimis cuiva apropiind shi departand varful degetelor de buze. 2. Prajitura facuta din albush de ou batut cu mult zahar. [Pl. ele. / < fr. baiser cf. ngr. bezes].

BEZEÁ s. f. 1. (fam.) sarut trimis cuiva apropiind shi departand varful degetelor de buze. 2. prajitura facuta din albush de ou batut cu mult zahar. (< fr. baiser)

BEZEÁ1 ~éle f. fam. Sarut trimis cuiva cu varful degetelor. [Art. bezeaua; G.D. bezelei; Sil. bezea] /<fr. baiser

BEZEÁ2 ~éle f. Prajitura preparata din albush de ou batut cu zahar. [Art. bezeaua; G.D. bezelei; Sil. bezea] /<fr. baiser

bezea f. 1. semn de sarutare cu varful degetelor (catre o persoana departata): i face bezele versuri i citeshte PANN; 2. un fel de prajitura cu oua shi zahar: cataifuri bezele baclavale. [Fr. BAISER].

*bezeá f. pl. ele (fr. baiser sarutare). Un fel de prajitura din oŭa shi lapte. Vulg. A face cuiva bezele aĭ trimete sarutari cu mina.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bezeá s. f. art. bezeáua g.d. art. bezélei; pl. bezéle art. bezélele

bezeá s. f. art. bezeáua g.d. art. bezélei; pl. bezéle

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bezeá (bezéle) s. f. 1. Sarutare trimisa de departe cu virfurile degetelor. 2. Prajitura din albush de ou batut cu zahar. Fr. baiser pronuntzat normal bezé shi asimilat la decl. f. apocopate k tc. perdeperdea.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face bezele cuiva expr. a trimite cuiva (de) la distantza un sarut simbolic cu varful degetelor.

Intrare: bezea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bezea
  • bezeaua
plural
  • bezele
  • bezelele
genitiv-dativ singular
  • bezele
  • bezelei
plural
  • bezele
  • bezelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

bezea, bezelesubstantiv feminin

  • 1. familiar Sarutare simbolica trimisa cuiva cu varful degetelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Imi facea bezele shi ridea. VLAHUTZA O. A. 447. DLRLC
  • 2. Prajitura facuta din albush de ou batut cu zahar. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.