Definiția cu ID-ul 417393:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bezeá (bezéle), s. f. – 1. Sărutare trimisă de departe, cu vîrfurile degetelor. – 2. Prăjitură din albuș de ou bătut cu zahăr. Fr. baiser, pronunțat normal bezé și asimilat la decl. f. apocopate, ca tc. perde › perdea.