9 definitzii pentru bantuiala
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BANTUIÁLA bantuieli s. f. (Pop.) Suparare necaz. [Pr.: tuia] Bantui + suf. eala.
bantuiala sf [At: (a. 1654) ap. HEM. 3213 / V: (inv) ~ueala / P: ~tuia~ / Pl: ~ieli (inv) ~iele / E: bantui + eala] 1 (Pop) Bantuire (1). 2 (Inv; ilav) Fara nici o ~ in buna voie nesuparat de nimeni. 3 (Inv) Jaf pustiire (din partea dushmanilor) Si: bantuire (4). 4 (Inv) Incercare. 5 (Inv) Ispita.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BANTUIÁLA bantuieli s. f. (Pop.) Suparare necaz. [Pr.: tuia] Bantui + suf. eala.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de paula
- actziuni
BANTUIÁLA bantuieli s. f. (Pop.) Suparare necaz vatamare. Sa le pazeasca de orice rautatzi shi bantuieli (ISPIRESCU). Din bantui + suf. eala.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
bantueala f. starea celui bantuit: stricaciune paguba mare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
bintuĭála f. pl. ĭelĭ. Actziunea de a bintui shi rezultatu eĭ (perdere paguba). Ispita (Bibl. 1688).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
bantuiála (fam.) s. f. g.d. art. bantuiélii; pl. bantuiéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
bantuiála s. f. g.d. art. bantuiélii; pl. bantuiéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
bantuiala ieli.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
substantiv feminin (F58) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bantuiala, bantuielisubstantiv feminin
-
- Sa le pazeasca de orice rautatzi shi bantuieli. ISPIRESCU. DLRM
-
etimologie:
- Bantui + sufix eala. DEX '09