9 definitzii pentru bantuiala

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BANTUIÁLA bantuieli s. f. (Pop.) Suparare necaz. [Pr.: tuia] Bantui + suf. eala.

bantuiala sf [At: (a. 1654) ap. HEM. 3213 / V: (inv) ~ueala / P: ~tuia~ / Pl: ~ieli (inv) ~iele / E: bantui + eala] 1 (Pop) Bantuire (1). 2 (Inv; ilav) Fara nici o ~ in buna voie nesuparat de nimeni. 3 (Inv) Jaf pustiire (din partea dushmanilor) Si: bantuire (4). 4 (Inv) Incercare. 5 (Inv) Ispita.

BANTUIÁLA bantuieli s. f. (Pop.) Suparare necaz. [Pr.: tuia] Bantui + suf. eala.

BANTUIÁLA bantuieli s. f. (Pop.) Suparare necaz vatamare. Sa le pazeasca de orice rautatzi shi bantuieli (ISPIRESCU). Din bantui + suf. eala.

bantueala f. starea celui bantuit: stricaciune paguba mare.

bintuĭála f. pl. ĭelĭ. Actziunea de a bintui shi rezultatu eĭ (perdere paguba). Ispita (Bibl. 1688).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

bantuiála (fam.) s. f. g.d. art. bantuiélii; pl. bantuiéli

bantuiála s. f. g.d. art. bantuiélii; pl. bantuiéli

Intrare: bantuiala
bantuiala substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bantuiala
  • bantuiala
plural
  • bantuieli
  • bantuielile
genitiv-dativ singular
  • bantuieli
  • bantuielii
plural
  • bantuieli
  • bantuielilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

bantuiala, bantuielisubstantiv feminin

  • 1. popular Necaz, suparare, vatamare. DEX '09 DEX '98 DLRM
    • format_quote Sa le pazeasca de orice rautatzi shi bantuieli. ISPIRESCU. DLRM
etimologie:
  • Bantui + sufix eala. DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.