ARÍN arini s. m. Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale dintzate shi cu flori verzuiroshietice grupate in amentzi (Alnus). [Var.: anín s. m.] Probabil lat. *alninus (< alnus).

arin [At: NECULCE ap. LET. II 244 / V: (reg) anin arim arime anine^[1] ~de ~e / Pl: ~i arinde ~inzi (47) ~e / E: ml *alnius] 1 Arbore din familia betulaceelor cu frunze ovale lipicioase pe partea superioara shi paroase pe partea inferioara cu flori verzuiroshietice in forma de spic care creshte pe malurile raurilor de munte shi prin paduri umede de shes shi este intrebuintzat pentru impadurirea terenurilor umede (Alnus glutinosa) Si: alin alin negru aninash lipicios arinash. 2 (Ic) ~ alb ~ roshu ~ cenushiu ~ de munte Planta din familia betulaceelor foarte asemanatoare cu arinul (1) cultivata uneori k planta ornamentala (Alnus incana). 3 (Ic) ~ de munte ~ verde Planta Alnus viridis Si: liliac de munte. 4 Fructul arinului (1). 5 Lastarish. 6 Lastar. 7 (Pop) Padure tanara.

ARÍN arini s. m. Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale dintzate shi cu flori verzuiroshiatice grupate in amentzi (Alnus). [Var.: anín s. m.] Probabil lat. * alninus (< alnus).

ARÍN arini s. m. Arbore cu frunze rotunde shi flori verzuiroshiatice dispuse in forma de ament; creshte pe malurile riurilor de munte shi prin padurile umede de la shes (Alnus glutinosa). Stateam tolanitzi k zeitatzi marunte Pe nisipul arzator impestritzat cu tufe de arini shi rachite. BENIUC V. 23. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin Dintre ramuri de arin Melancolic cornul suna. EMINESCU O. I 206. Varianta: anín s. m.

ARÍN arini s. m. Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze rotunde shi cu flori verzuiroshietice care cresc pe malurile raurilor de munte shi prin padurile umede de la shes (Alnus). [Var.: anín s. m.] Lat. alinus (= alnus).

ARÍN ~i m. Arbore sau arbust ce creshte in locuri umede shi are frunze ovale dintzate flori verzuiroshietice dispuse in amentzi. /<lat. alninus

arin m. Mold. V. anin: un card pletos de zimbri ’n codrii de arini AL.

arín m. V. anin 1.

ainin^[1] sm vz arin

ainine^[1] sm vz arin

anín sm vz arin

arím sm vz arin

aríme sm vz arin

arínde sm vz arin

aríne sm vz arin

anin m. arbore ce creshte prin locuri umede shi a carui scoartza e intrebuintzata in industrie k tinctoriala (Alnus). [Lat. *ALNINUS din ALNUS de unde shi Mold. arin].

1) anín shi arín m. (lat. alnínus d. alnus anin). Un arbore din familia mesteacanuluĭ. Scoartza aninuluĭ alb (alnus incana) e tinctoriala. Cel negru (alnus glutinosa) creshte rapede shi e bun p. impadurirea terenurilor umede. Cu scoartza shi amentele luĭ numite anine vapsesc tzarancele lina in negru.

arín s. m. pl. aríni

arín s. m. pl. aríni

anin (arbore).

ARÍN s. (BOT.; Alnus) (prin Transilv.) arinde.

ARIN s. (BOT.; Alnus) (prin Transilv.) arinde.

ARÍNDE s. v. arin.

arinde s. v. ARIN.

anín (aníni) s. m. Specie de arbore. Var. anine arin(e). Mr. arin megl. rin. Lat. *alninus de la alnus (Hasdeu 1205; Densusianu Hlr. 119; Candrea Conv. lit. XXXIX 1120; Pushcariu 90; REW 375a; DAR; Rosetti Rhotacisme 20). Pentru cuvintul lat. cf. Meillet s. v. alnus. Alternantza arin anin pare sa arate k trebuie plecat de la o forma disimilata *alinus › arin care ulterior sar fi asimilat arin › anin. Ambele forme rom. se bucura de mare circulatzie anin mai ales in Munt. shi Banat. Schimbarea de accent trebuie sa fie proprie lat. MeyerLübke ZRPh. VIII 147 Hasdeu shi Densusianu considera forma anin anterioara lui arin. Der. anina s. f. (fruct de arin); aninash s. m. (liliac salbatic); aninet aninish s. n. (padurice de arini); arinishte (var. aninishte) s. f. (arinish).

ARÍN (lat. *alninus) s. m. Nume dat speciilor de arbori sau arbushti din genul Alnus familia betulaceelor cu flori in amentzi; anin. ♦ A. alb = arbore inalt pina la 20 m cu frunze ovate dintzate pe dos cenushiuparoase (Alnus incana) A. negru = arbore inalt pina la 28 m cu frunze aproape rotunde lipicioase (Alnus glutinosa) A. de munte = arbust inalt pina la 4 m cu frunze mici ovate sau eliptice dintzate (Alnus viridis).

ALNUS Gaertn. ANIN fam. Betulaceae. Gen originar din regiunile emisferei nordice cca 45 specii arbori shi arbushti rezistentzi la ger. Mugurii sint ashezatzi pe o coditza lunga flori unisexuatmonoice in amentzi fasciculatzi (cei femeii scurtzi cca. 05 cm grupatzi in raceme cei masculi lungi cca 8 cm). Fructele achene mici turtite aripate negre k nishte mici conuri lungi pina la 3 cm (Pl. 5 fig. 26).

Alnus glutinosa Gaertn. « Anin negru ». Specie cu flori unisexuatmonoice in amentzi (cei femeii cu pedicele lungi verzui cei masculi lungi pina la 12 cm maroinchisviolet). Fructe samare cu aripi conuletze de 2 cm lungime pina la 5 in raceme. Tulpina dreapta cilindrica inalta pina la 27 m. Frunze (rotundobovate) pina la 10 cm lungime petziolate la virf emarginate sau rotunjite la baza cuneate pe margini inegaldubluserate. Lujeri shi muguri fara peri la inceput lipicioshi.

Alnus incana (L.) Moench « Anin alb ». Specie care infloreshte in febr. inainte de infrunzire. Conuletze pina la 10 mm dispuse pina la 8 in ciorchine. Fruct samara pentagonala aripata. Tulpina pina la 22 m cu scoartza neteda cenushie lucioasa. Lujeri shi muguri paroshi nelipicioshi. Frunze (pina la 10. perechi de nervuri lateovateliptice lungi pina la 10 cm virf acut baza rotunjita sau cordata) verzicenushiiinchis pe fatza pe dos albecenushiipubescente.

Alnus viridis (Chaix) DC. (syn. Alnus alnobetula Hartig). Arbust pina la 2 m inaltzime cu tulpini uneori tiritoare. Lujeri maslinii muguri fara pedicel. Frunze de la ovate pina la eliptice cu virf acut pina la 10 perechi de nervuri serate pe margini shi cu smocuri de perishori k shi la celelalte specii la baza nervurilor de pe partea inferioara.