4 definitzii pentru aplaudac
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
APLAUDÁC aplaudaci s. m. (Fam.; peior.) 1. Persoana care aplauda in special pe cei ce detzin puterea. 2. Persoana conformista obedienta. Aplauda + suf. ac.
aplaudác s. m. (peior.) ♦ 1. Persoana care are menirea sa aplaude (de obicei pe cei ce detzin puterea) ◊ „Peste tot echipa de aplaudaci (1520) a fost prezenta.” R.l. 6 VI 91 p. 2. ◊ „Il urasc din suflet [pe Emil Constantinescu] activishtii pentru cai jurist geolog shi universitar deci insumeaza mai multzi ani de shcoala decat intregul Comitet Central (fiei detentzia ushoara!). Starneshte urticarie aplaudacilor cu vechime [...] care urasc tot ce nu le seamana [...]” R.l. 24 IX 92 p. 1. ♦ 2. Conformist ◊ „Atat de multzi aplaudaci se dau disidentzi.” Cuvantul 34/92 p. 5 (din aplauda + ac; R. Zafiu in Luc. 12/93)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aplaudác (fam.) (aplau) s. m. pl. aplaudáci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
aplaudac aplaudaci s. m. lingushitor persoana care aproba fara discernamant tot ceea ce vine din partea autoritatzilor
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: a-pla-u-dac
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|