aparatoare sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ori ~oare / E: apara + (a)toare] 1 Obiect cu rol protector. 2 (Spc) Obiect cu care ne aparam de mushte. 3 Evantai. 4 Funie cu care se struneshte legatura dintre protzap cu sania (spre a o tzine mai stransa) Si: cetlau coarda ganj lamba lantzush legatura prajina vlaioaga. corectata

APARATOÁRE aparatori s. f. 1. Nume dat la diferite obiecte care au un rol protector. Aparatoarea rotzilor trasurii. Aparatoare de mushte. Aparatoare de creion. ◊ In numeroase intreprinderi au fost realizate lucrari de mecanizare de ventilatzii shi aerisire instalatzii igienicosanitare aductziuni de apa potabila aparatori shi balustrade de protectzie. SCINTEIA 1953 nr. 2687. 2. (Invechit) Evantai. Era un om maruntzel barba potrivita in aparatoare shi canita mai mult roshie decit galbena. GHICA S. 5.

APARATOÁRE aparatori s. f. Nume dat unor obiecte cu rol protector. Din apara + suf. (a)toare.

APARATÓARE ~óri f. 1) Obiect sau dispozitiv cu rol protector. ~oarea rotzilor trasurii. 2) reg. Planta erbacee cu frunze ovale shi cu flori mari roshii cultivata pentru semintzele ei mici negre sau cenushii inchise intro capsula shi folosite in alimentatzie; mac; somnishor. [G.D. aparatorii] /a (se) apara + suf. ~atoare

aparatoare f. 1. orice lucru cu care cineva ishi face vant spre a se racori; 2. unealta din coada de cal de alungat mushte; 3. prajina numita ceatlau sau coarda; 4. streashina de casa.

APARATÓR OÁRE aparatori oare adj. s. m. s. f. s. n. 1. Adj. Care apara sau protejeaza. 2. S. m. shi f. Persoana care apara sau sprijina ceva sau pe cineva. ♦ Persoana care apara cauza cuiva in fatza justitziei. ♦ Fundash. 3. S. n. s. f. Nume dat unor obiecte sau dispozitive (tehnice) cu rol protector. Apara + suf. ator.

APARATÓR OÁRE aparatori oare adj. subst. 1. Adj. Care apara sau protejeaza. 2. S. m. shi f. Persoana care apara sau sprijina ceva sau pe cineva. ♦ Persoana care apara cauza cuiva in fatza justitziei. ♦ Jucator dintro echipa sportiva care are rolul de a apara sau proteja propria poarta; fundash. 3. S. n. shi f. Nume dat unor obiecte sau dispozitive (tehnice) cu rol protector. Apara + suf. ator.

APARATÓR OÁRE aparatori oare adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care apara protejeaza. 2. S. m. shi f. Persoana care apara sau sprijina ceva sau pe cineva. ♦ Persoana care apara cauza cuiva in fatza justitziei. 3. Dispozitiv din bare in forma de gratar montat in fatza locomotivei pentru a inlatura obstacolele de pe linie. Din apara + suf. (a)tor.

aparator oáre adj. Care apara. S. m. Avocat de o treapta maĭ joasa shi care pledeaza numaĭ pe la judecatoriĭ. S. f. pl. orĭ. Lucru care apara care fereshte de loviturĭ de lumina sh. a. (k scutu cozorocu burdufurile de fringhie intre vasele plutitoare sh. a.). Pomatuf mare de coada de cal (de pene de hirtie) de alungat mushtele orĭ de shters colbu. (Acesta se numeshte shi batatoare).

aparatoáre (obiect) s. f. g.d. art. aparatórii; pl. aparatóri

aparatoáre (obiect) s. f. g.d. art. aparatórii; pl. aparatóri

aparatoare pl. aparatori

APARATOÁRE s. I. 1. v. garda. 2. (reg.) ceatlau ganj. (~ la sanie.) II. 1. (BOT.; Calamintha clinopodium) (reg.) somnishor. 2. (BOT.; Mentha pulegium) (pop.) izma proasta (reg.) busuiocdecamp busuioculcerbilor (Transilv.) polei.

APARATOÁRE s. v. coarda evantai.

APARATOARE s. 1. garda (rar) straja (inv.) scut. (~ la sabie.) 2. (reg.) ceatlau ginj. (~ la sanie.) 3. (BOT.; Calamintha clinopodium) (reg.) somnishor. 4. (BOT.: Mentha pulegium) (pop.) izma proasta (reg.) busuiocdecimp busuioculcerbilor (Transilv.) polei.

aparatoare s. v. COARDA. EVANTAI.

aparatoare aparatori s. f. shapca; fes; caciula