ANTERÍU anterie s. n. Haina lunga purtata de preotzii ortodocshi; sutana. ♦ Haina lunga care o purtau in trecut boierii romani shi lautarii. [Var.: anteréu s. n.] Din tc. anteri.

anteríu sn [At: DA / V: (pop) reu / Pl: ~ie / E: tc anteri] 1 Haina lunga purtata de preotzii ortodocshi Si: sutana. 2 Haina lunga care o purtau boierii romani. 3 Haina lunga purtata in trecut de lautari.

ANTERÍU anterie s. n. Haina lunga purtata de preotzii ortodocshi; sutana. ♦ Haina lunga care o purtau in trecut boierii romani. ♦ Haina lunga purtata in trecut de lautari. [Var.: anteréu s. n.] Din tc. anteri.

ANTERÍU anterie s. n. 1. Haina lunga incheiata cu nasturi de sus pina jos purtata de preotzii ortodocshi. Anteriul parintelui matura praful drumului. PAS L. I 14. 2. Haina lunga orientala purtata de boierii romini (pina in a doua jumatate a secolului al XIXlea). Trecu pe linga monumentul lui vodaCalimah in anteriu lung de metal shi cu ishlic... de bronz. DUMITRIU B. F. 90. ♦ Haina lunga purtata in trecut de lautari. Cintau... tarafuri de lautari in anterie curate. PAS L. I 58. Varianta: anteréu (HOGASH M. N. 141 ALECSANDRI T. I 317) s. n.

ANTERÍU anterie s. n. Haina lunga purtata de preotzii ortodocshi. ♦ Haina lunga care o purtau boierii romani. ♦ Haina lunga purtata in trecut de lautari. [Var.: anteréu s. n.] Tc. anteri.

ANTERÍU ~e n. 1) Haina lunga preotzeasca incheiata cu nasturi de sus pana jos. 2) Haina lunga boiereasca. 3) Haina lunga purtata in trecut de lautari. /<turc. anteri

anteriu (antereu) n. 1. haina boiereasca lunga ce se punea d’a dreptul peste camasha: coconashul purta un antereu de suvaia alb NEGR.; 2. haina lunga pana la glezne purtata sub giubea pana in timpul din urma (shi in parte inca obishnuita) de preotzii batrani shi de tziganii lautari: cu antereu ast de lautar AL. popa Buliga ishi pune poalele antereului in brau CR.; 3. haina tzaraneasca ce acopere pe toate celelalte inflorata la piept guler shi maneci cu gaitane de diferite colori. Anteriul a fost purtat de toate clasele vechii noastre societatzi dela boieri pana la tzigan shi in cele din urma shia gasit un refugiu durabil in imbracamintea tzaranului. [Turc. ANTERI de unde shi forma moldoveneasca antereu].

anteríŭ n. pl. ie (turc. anteri pop. antari dupa numele poetuluĭ arabic Antar [sec. 6] care purta asemenea haĭna). O haĭna lunga shi suptzire care o purtaŭ boĭeriĭ pe supt gĭubea ĭar astazĭ numaĭ preutziĭ. Munt. la shes (antiriŭ). Zabun femeĭesc lung pina maĭ jos de genunchĭ. Vesta barbateasca cu minicĭ. In est anteréŭ pl. eĭe care azĭ inseamna „haĭna scurta de shiac suptzire ornata cu saradurĭ”.

anteréu sn vz anteriu

antereu n. Mold. V. anteriu.

anteréŭ V. anteriŭ.

anteríu s. n. art. anteríul; pl. anteríe art. anteríele

anteríu s. n. art. anteríul; pl. anteríe art. anteríele

anteriu rie.

ANTERÍU s. reverenda sutana (Ban. shi Transilv.) mintie (inv.) libadea. (~ preotzesc.)

ANTERIU s. reverenda sutana (Ban. shi Transilv.) mintie (inv.) libadea. (~ preotzesc.)

anteríu (anteríe) s. n. Caftan in trecut haina fastuoasa barbateasca. La inceput era tipica pentru boieri sau domni; apoi a ajuns comuna printre tzarani. Astazi desemneaza numai hainele lungi preotzeshti. Mr. antiriu megl. antiriĭa. Tc. anteri din arab. ’antarῑ (SHeineanu II 20; Meyer 11; Lokotsch 84); cf. ngr. ἀντερί sau ἀντερίον „haina lunga preotzeasca” alb. anderi bg. sb. anterija.

Anteriul lui Arvinte Arvinte e un personaj comic din snoavele noastre populare. Lau zugravit Vasile Alecsandri in comedia Arvinte shi Pepelea shi Al. Donici in fabula Anteriul lui Arvinte. E tipul zgircitului ridicol care avind coatele roase la anteriu lea peticit taind din mineci. Cum insa lumea se prapadea de ris shia facut mineci taind din poale. Astfel pina la urma anteriul nu mai semana nici macar cuun mintean. Celor ce se comporta la fel adica celor ce strica intro parte spre a drege chipurile in alta parte li se spune k procedeaza k Arvinte cu anteriul sau. Poezia Sonete de mart scrisa in anul 1908 din Caleidoscopul lui A. Mirea avertizeaza in incheiere cu privire la conditziile vietzii de atunci: „Munceshte fara preget inainte / SHi nu uita k viatza asta proasta / E k shi anteriul lui Arvinte”. FOL.