15 definitzii pentru alia

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ALIÁ aliez vb. I. 1. Refl. A incheia un tratat de aliantza. ♦ A se intzelege cu cineva a se coaliza in vederea unei actziuni comune. 2. Tranz. A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtzine un aliaj. [Pr.: lia] Din fr. allier.

ALIÁ aliez vb. I. 1. Refl. A incheia un tratat de aliantza. ♦ A se intzelege cu cineva a se coaliza in vederea unei actziuni comune. 2. Tranz. A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtzine un aliaj. [Pr.: lia] Din fr. allier.

alia vtr [At: NEGRUZZI S. I 277 / P: alia / Pzi: ~iez / E: fr allier] 1 vr A incheia un tratat de aliantza. 2 vr A se intzelege cu cineva in vederea unei actziuni comune Si: a se coaliza. 3 vr (Iuz) A se intruni. 4 vr (Frm) A intra in raport de rudenie cu cineva prin casatorie. Si: (pfm) a se incuscri. 5 vt A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtzine un aliaj.

ALIÁ aliez vb. I. 1. Refl. (Despre popoare state sau conducatorii lor) A incheia un tratat de aliantza. Dimitrie Cantemir... se alie cu Petru a Rusiei. NEGRUZZI S. I 277. 2. Tranz. (Metalurgie) A topi laolalta doua sau mai multe metale sau anumite metale cu metaloide pentru a obtzine un amestec cu proprietatzi speciale. Pronuntzat: lia.

ALIÁ aliez vb. I. 1. Refl. A incheia un tratat de aliantza. 2. Tranz. A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtzine un aliaj. [Pr.: lia] Fr. allier.

ALIÁ vb. I. 1. refl. A se uni printrun tratat de aliantza. ♦ A se alatura unei idei. ♦ A se inrudi cu cineva printro casatorie. 2. tr. A topi impreuna anumite metale sau metale cu metaloizi in vederea obtzinerii unui aliaj. [Pron. lia p. i. 4 iem ger. iind. / < fr. allier cf. lat. alligare a lega de].

ALIÁ vb. I. refl. a se uni printrun tratat de aliantza. ◊ a se alatura unei idei. ◊ a se inrudi prin casatorie. II. tr. a topi impreuna anumite metale (cu metaloizi) pentru un aliaj. (< fr. allier)

A ALIÁ ~éz tranz. 1) (metale sau metale shi metaloizi) A combina prin topire (in vederea obtzinerii unui aliaj). 2) A face sa se alieze. [Sil. lia] /<fr. allier

A SE ALIÁ ma ~éz intranz. 1) (despre state popoare grupari politice etc.) A incheia un tratat de aliantza. 2) (despre persoane) A se inrudi prin casatorie. /<fr. allier

alià v. 1. a amesteca a combina: a alia arama cu aur; 2. fig. a uni a impreuna.

*aliéz v. tr. (fr. allier d. lat. alligare a lega. V. aleg 1). Amestec combin: a alia aur cu argint. V. refl. Ma confederez. Ma casatoresc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

+alia2 (a se ~) (desp. lia) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma aliez (desp. liez) 3 se aliaza 1 pl. ne aliem; conj. prez. 1 sg. sa ma aliez 3 sa se alieze; imper. 2 sg. afirm. aliazate; ger. aliinduma (desp. liin)

aliá (a ~) (lia) vb. ind. prez. 3 aliáza 1 pl. aliém (liem); conj. prez. 3 sa aliéze; ger. aliínd (liind)

aliá vb. (sil. lia) ind. prez. 1 sg. aliéz 3 sg. shi pl. aliáza 1 pl. aliém (sil. liem); conj. prez. 3 sg. shi pl. aliéze; ger. aliínd (sil. liind)

alia (ia) (ind. prez. 3 sg. shi pl. aliaza 1 pl. aliem ger. aliind)

aliez liaza 3 liam 1 imp. liind ger. liere inf. s.

Intrare: alia
  • silabatzie: a-lia info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alia
  • aliere
  • aliat
  • aliatu‑
  • aliind
  • aliindu‑
singular plural
  • aliaza
  • aliatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • aliez
(sa)
  • aliez
  • aliam
  • aliai
  • aliasem
a II-a (tu)
  • aliezi
(sa)
  • aliezi
  • aliai
  • aliashi
  • aliaseshi
a III-a (el, ea)
  • aliaza
(sa)
  • alieze
  • alia
  • alie
  • aliase
plural I (noi)
  • aliem
(sa)
  • aliem
  • aliam
  • aliaram
  • aliaseram
  • aliasem
a II-a (voi)
  • aliatzi
(sa)
  • aliatzi
  • aliatzi
  • aliaratzi
  • aliaseratzi
  • aliasetzi
a III-a (ei, ele)
  • aliaza
(sa)
  • alieze
  • aliau
  • aliara
  • aliasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

alia, aliezverb

  • 1. reflexiv A incheia un tratat de aliantza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dimitrie Cantemir... se alie cu Petru a Rusiei. NEGRUZZI S. I 277. DLRLC
    • diferentziere A se uni printrun tratat de aliantza. DN
      sinonime: uni
    • 1.1. A se intzelege cu cineva a se coaliza in vederea unei actziuni comune. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A se alatura unei idei. DN
    • 1.3. A se inrudi cu cineva printro casatorie. DN
      sinonime: inrudi
  • 2. tranzitiv A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtzine un aliaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.