6 definiții pentru agru
Explicative DEX
ágru sn [At: COD. VOR. 132 / V: (înv) agur / Pl: ~uri, (înv) agre / E: lat ager, agri] 1 Ogor. 2 (Reg) Strat de pământ.
AGRU s. n. (Olt., Ban., Trans. SV) Cîmp, ogor, țarină. B: Braz (d)na. Țarina, agru. MARDARIE, 113; cf. MARDARIE, 188. C: Muștariu. carele-l ia omul și-l samănă-n agrul lui. N TEST. (1648). Agru. Ager AC, 326. Etimologie: lat. ager. Cf. tablă.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ágru n., pl. e (lat. ăger, agri, vgr. agrós, scr. agra-s, got. akr-s, germ. acker. V. agrar, agricol). Vechĭ Ogor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Relaționale
ÁGRU s. v. câmp, ogor, recoltă, rod, țarină.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
agru s. v. CÎMP. OGOR. RECOLTĂ. ROD. ȚARINĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
ágru (-re), s. n. – Ogor. – Mr., megl. agru. Lat. ăgrum, acuz. de la ăger (Pușcariu 38; Candrea -Dens., 21; REW 276; DAR; cf. Cortés, 125). Păstrat în Trans. După ce a dispărut din uzul general, a fost reînviat de neol. identic, reprezentat de numeroase forme der. și compuse: agrar, agricol, agricultură, agronomie etc.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N39) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
agru, agrurisubstantiv neutru
- 1. Ogor. MDA2sinonime: ogor
- 2. Strat de pământ. MDA2
- comentariu Plural și: agre. MDA2
etimologie:
- ager, agri MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.