opțiuni
  • info

6 definiții pentru agru

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ágru sn [At: COD. VOR. 132 / V: (înv) agur / Pl: ~uri, (înv) agre / E: lat ager, agri] 1 Ogor. 2 (Reg) Strat de pământ.

AGRU s. n. (Olt., Ban., Trans. SV) Cîmp, ogor, țarină. B: Braz (d)na. Țarina, agru. MARDARIE, 113; cf. MARDARIE, 188. C: Muștariu. carele-l ia omul și-l samănă-n agrul lui. N TEST. (1648). Agru. Ager AC, 326. Etimologie: lat. ager. Cf. tablă.

ágru n., pl. e (lat. ăger, agri, vgr. agrós, scr. agra-s, got. akr-s, germ. acker. V. agrar, agricol). Vechĭ Ogor.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÁGRU s. v. câmp, ogor, recoltă, rod, țarină.

agru s. v. CÎMP. OGOR. RECOLTĂ. ROD. ȚARINĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ágru (-re), s. n. – Ogor. – Mr., megl. agru. Lat. ăgrum, acuz. de la ăger (Pușcariu 38; Candrea -Dens., 21; REW 276; DAR; cf. Cortés, 125). Păstrat în Trans. După ce a dispărut din uzul general, a fost reînviat de neol. identic, reprezentat de numeroase forme der. și compuse: agrar, agricol, agricultură, agronomie etc.

Intrare: agru
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agru
  • agrul
  • agru‑
plural
  • agruri
  • agrurile
genitiv-dativ singular
  • agru
  • agrului
plural
  • agruri
  • agrurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agru, agrurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.