8 definitzii pentru aducator (s.m.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ADUCATÓR OÁRE aducatori oare adj. s. m. shi f. (Persoana lucru etc.) care aduce. Aduce + suf. ator.
ADUCATÓR OÁRE aducatori oare adj. s. m. shi f. (Persoana lucru etc.) care aduce. Aduce + suf. ator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
aducator ~oare [At: LITURGHIE (1702) ap. GCR I 345/32/ V: (irg) riu / Pl: ~i ~oare / E: aduce + (a)tor] 12 smf a (Persoana) care aduce. 3 (Is) ~ aminte Care aduce aminte. 4 (Inv; ie) ~ aminte de rau Razbunator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ADUCATÓR OÁRE aducatori oare adj. (Adesea cu determinari introduse prin prep. «de») Care aduce; care are proprietatea de a aduce. Maci roshii aducatori de somn Napadira grinele balaie. BENIUC V. 75. O tu Timp aducator de pace! BENIUC V. 79. ◊ (Substantivat) Vei da o chitantza aducatorului acestui pachet.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ADUCATÓR OÁRE aducatori oare adj. (Adesea substantivat) Care aduce. Din aduce + suf. (a)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ADUCATÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival Care aduce ceva. Nori ~ori de ploaie. /a aduce + suf. ~ator
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
aducator a. shi m. care aduce; aducator aminte care pune iar in minte comemorativ.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
aducatór oáre adj. shi s. Care aduce: aducatoru uneĭ scrisorĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
aducatór adj. m. s. m. pl. aducatóri; f. sg. shi pl. aducatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
aducator, aducatorisubstantiv masculin aducatoare, aducatoaresubstantiv feminin aducator, aducatoareadjectiv
- 1. (Persoana lucru etc.) care aduce. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Maci roshii aducatori de somn Napadira grinele balaie. BENIUC V. 75. DLRLC
- O tu Timp aducator de pace! BENIUC V. 79. DLRLC
- Vei da o chitantza aducatorului acestui pachet. DLRLC
- Aducator aminte = care aduce aminte. MDA2
- Aducator aminte de rau = razbunator. MDA2sinonime: razbunator
-
etimologie:
- Aduce + sufix ator. DEX '09 MDA2 DEX '98