optziuni
  • info

14 definitzii pentru adjudeca

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ADJUDECÁ adjúdec vb. I. Tranz. A atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun scos la licitatzie persoanei care ofera pretzul cel mai mare. Din lat. adjudicare.

ADJUDECÁ adjúdec vb. I. Tranz. A atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun scos la licitatzie persoanei care ofera pretzul cel mai mare. Din lat. adjudicare.

adjudeca vt [At: CADE / Pzi: adjúdec / E: fr adjuger] (Jur) A atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun scos la licitatzie persoanei care ofera pretzul cel mai mare.

ADJUDECÁ adjúdec vb. I. Tranz. A atribui prin hotarire judecatoreasca un bun aceluia care a oferit pretzul cel mai mare la licitatzie.

ADJUDECÁ adjúdec vb. I. Tranz. A atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun aceluia care a oferit mai mult la licitatzie. Lat. lit. adjudicare.

ADJUDECÁ vb. I tr. A da a atribui (un bun o lucrare etc.) aceluia care ofera mai mult in cadrul unei licitatzii sau al unei concurentze. ♦ Refl. (rar) Ashi atribui a apuca ashi lua ceva. [< lat. adiudicare cf. fr. adjuger dupa judeca].

ADJUDECÁ vb. I. tr. (jur.) a atribui (un bun) aceluia care ofera mai mult in cadrul unei licitatzii publice. II. refl. ashi atribui ashi lua ceva. (< lat. adiudicare dupa fr. adjuger)

A ADJUDECÁ adjúdec tranz. (bunuri) A atribui persoanei care in cadrul unei licitatzii ofera o suma mai mare. /<lat. adjudicare

adjudecà v. 1. a hotari prin judecata k un lucru se cuvine cuiva dupa drept; 2. a da celui ce ofera mai mult; 3. fig. a da a decerne o recompensa.

*adjúdic a á v. tr. (lat. adjúdico áre). Atribuĭ pin judecata o proprietate. Acord celuĭ ce ofera maĭ mult la concurentza. Decern. Greshit adjudec dupa cum ar fi greshit revindec fatza de vindec. V. atirdisesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

adjudecá (a ~) (a atribui) vb. ind. prez. 3 adjúdeca

adjudecá vb. ind. prez. 1 sg. adjúdec 3 sg. shi pl. adjúdeca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ADJUDECÁ vb. (JUR.) (inv.) a harecilui. (~ cuiva un bun la o licitatzie.)

ADJUDECA vb. (inv.) a harecilui. (~ cuiva un bun la o licitatzie.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

adjudecá (c át) vb. A atribui un bun scos la licitatzie persoanei care ofera pretzul cel mai mare. Pe baza lui a judeca intocmai k fr. adjuger sau lat. adjudicare. Der. adjudecar s. m. (persoana careia i se adjudeca un bun); adjudecatzie s. f. (adjudecare).

Intrare: adjudeca
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adjudeca
  • adjudecare
  • adjudecat
  • adjudecatu‑
  • adjudecand
  • adjudecandu‑
 singular plural
  • adjudeca
  • adjudecatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • adjudec
 (sa)
  • adjudec
  • adjudecam
  • adjudecai
  • adjudecasem
a II-a (tu)
  • adjudeci
 (sa)
  • adjudeci
  • adjudecai
  • adjudecashi
  • adjudecaseshi
a III-a (el, ea)
  • adjudeca
 (sa)
  • adjudece
  • adjudeca
  • adjudeca
  • adjudecase
plural I (noi)
  • adjudecam
 (sa)
  • adjudecam
  • adjudecam
  • adjudecaram
  • adjudecaseram
  • adjudecasem
a II-a (voi)
  • adjudecatzi
 (sa)
  • adjudecatzi
  • adjudecatzi
  • adjudecaratzi
  • adjudecaseratzi
  • adjudecasetzi
a III-a (ei, ele)
  • adjudeca
 (sa)
  • adjudece
  • adjudecau
  • adjudecara
  • adjudecasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

adjudeca, adjudecverb

  • 1. A atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun scos la licitatzie persoanei care ofera pretzul cel mai mare. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: harecilui
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.