15 definitzii pentru acompania
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ACOMPANIÁ acompaniez vb. I. Tranz. 1. A sustzine o melodie printrun acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a tzine isonul. 2. A intovarashi a insotzi pe cineva. [Pr: nia] Din fr. accompagner.
acompania vt [At: EMINESCU N. 46 / P: ~nia / Pzi: ~iéz / E: fr accompagner] 1 A insotzi. 2 A executa partea de acompaniament a unei piese muzicale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ACOMPANIÁ acompaniez vb. I. Tranz. 1. A sustzine o melodie printrun acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a tzine isonul. 2. A intovarashi a insotzi pe cineva. [Pr.: nia] Din fr. accompagner.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ACOMPANIÁ acompaniez vb. I. Tranz. 1. A insotzi a sustzine o melodie cintata din gura sau dintrun instrument muzical cu alta melodie in armonie cu cea dintii cintata din gura dintrun instrument sau dintrun grup de instrumente. Vazu... o juna fata... acompaniind sunetele ushoare a unor note dumnezeieshti cu glasul ei dulce. EMINESCU N. 46. 2. (Frantzuzism) A intovarashi a insotzi a petrece pe cineva a merge impreuna cu cineva. Potzi sa ma acom paniezi pina la gara? Pronuntzat: nia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ACOMPANIÁ acompaniez vb. I. Tranz. 1. A insotzi o melodie cantata din gura sau dintrun instrument muzical cu alta melodie in armonie cu cea dintai cantata din gura dintrun instrument sau dintrun grup de instrumente. 2. A intovarashi a insotzi pe cineva. [Pr.: nia] Fr. accompagner.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
ACOMPANIÁ vb. I. tr. 1. A insotzi cu vocea sau cu un instrument partea principala a unei bucatzi muzicale. 2. A insotzi a intovarashi pe cineva. [Pron. nia p. i. 36 iaza 4 iem ger. iind. / < fr. accompagner cf. it. accompagnare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ACOMPANIÁ vb. tr. 1. a sustzine cu vocea sau cu un instrument partea principala a unei bucatzi muzicale. 2. a insotzi pe cineva. (< fr. accompagner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A ACOMPANIÁ ~éz tranz. 1) (interpretzi sau melodii) A sustzine printrun acompaniament. 2) (persoane) A urma in calitate de insotzitor; a insotzi; a intovarashi; a conduce. /<fr. accompagner
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
acompanià v. 1. a insotzi (din amicie sau politetza) a petrece pe cineva; 2. a insotzi cu un instrument sau cu vocea partea principala a unei bucatzi muzicale.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*acompaniéz v. tr. (fr. accompagner). Merg impreuna cu cineva conduc insotzesc. Escortez. Muz. Cint impreuna cu cineva.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
acompaniá (a ~) (nia) vb. ind. prez. 3 acompaniáza 1 pl. acompaniém (niem); conj. prez. 3 sa acompaniéze; ger. acompaniínd (niind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
acompaniá vb. (sil. nia) ind. prez. 1 sg. acompaniéz 3 sg. shi pl. acompaniáza 1 pl. acompaniém (sil. niem); conj. prez. 3 sg. shi pl. acompaniéze; ger. acompaniínd (sil. niind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
acompania (ia) (ind. prez. 3 sg. shi pl. acompaniaza 1 pl. acompaniem 2 pl. acompaniatzi ger. acompaniind part. acompaniat)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ACOMPANIÁ vb. 1. (MUZ.) a secunda. (Il ~ la pian.) 2. v. insotzi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ACOMPANIA vb. 1. (MUZ.) a secunda. (Il ~ la pian.) 2. a conduce a duce a insotzi a intovarashi a petrece (reg.) a introloca. (La ~ pina la poarta.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: -nia
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
acompania, acompaniezverb
- 1. A sustzine o melodie printrun acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a tzine isonul. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: seconda
- Vazu... o juna fata... acompaniind sunetele ushoare a unor note dumnezeieshti cu glasul ei dulce. EMINESCU N. 46. DLRLC
-
- 2. A intovarashi a insotzi pe cineva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: conduce petrece insotzi intovarashi
- Potzi sa ma acompaniezi pana la gara? DLRLC
-
etimologie:
- accompagner DEX '09 MDA2 DEX '98 DN