OCEÁN oceane s. n. Vasta intindere de apa sarata de pe suprafatza globului delimitata de continente. ◊ Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor shi a marilor cu legatura intre ele formand o singura masa lichida. ♦ Fig. intindere nemarginita noian imensitate; multzime nemarginita. Din lat. oceanus germ. Ozean fr. océan.

ocean² sn [At: M. COSTIN O. 252 / V: (inv) oche~ ocheian otze~ (nob) oze~ / Pl: ~e (ivr) ~uri / E: ngr Ωκεανός lat oceanus ger Ozean rs океан fr océan] 1 Vasta intindere de apa sarata care ocupa suprafetzele dintre continente. 2 (Is) ~ul planetar Totalitate a oceanelor shi a marilor cu legatura intre ele formand o singura masa lichida. 3 (Fig; udp „de”) Intindere nemarginita Si: imensitate noian.

OCEÁN oceane s. n. Vasta intindere de apa sarata de pe suprafatza globului delimitata de continente. ◊ Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor shi a marilor cu legatura intre ele formand o singura masa lichida. ♦ Fig. Intindere nemarginita noian imensitate; multzime nemarginita. Din lat. oceanus germ. Ozean fr. océan.

OCEÁN oceane s. n. Vasta intindere de apa sarata statatoare care ocupa suprafetzele dintre continente. Oceanul Pacific. ▭ Oceanul geme urla groaznic Insula se zguduien temei. BENIUC V. 40. De ce plecase insa de bunavoie Lara Lasind in parasire caminul sau shi tzara Sprea merge pesteoceane cu tzarm necunoscut? MACEDONSKI O. I 257. ♦ Fig. Noian imensitate. Luna cazuse intrun ocean de intuneric. SADOVEANU O. III 607. Ninsoarea inceteaza norii fug doritul soare Straluceshte shi dezmiarda oceanul de ninsoare. ALECSANDRI P. A. 112. Pronuntzat: ocean.

OCEÁN s.n. Intindere vasta de apa sarata care acopera suprafetzele dintre continente. ◊ Ocean planetar = ansamblul oceanelor shi marilor globului terestru. ♦ (Fig.) Intindere nemarginita. // (In forma oceano) Element prim de compunere savanta cu semnificatzia „(referitor la) ocean”. [Pron. ocean pl. ne nuri. / cf. fr. océan lat. oceanus gr. okeanos].

OCEÁN¹ [CEAN] s. n. 1. intindere vasta de apa sarata care separa continentele. ◊ ~ planetar = ansamblul oceanelor shi marilor globului terestru. 2. (fig.) intindere nemarginita; imensitate. (< fr. océan lat. oceanus gr. okeanos)

OCEÁN ~e n. 1) Vasta intindere de apa sarata care ocupa spatziul dintre continente. 2) fig. Intindere sau multzime nemarginita. ◊ ~ul planetar (sau mondial) totalitate a oceanelor shi marilor de pe globul pamantesc care comunica intre ele. [Sil. cean] /<lat. oceanus fr. océan germ. Ozean

ocean n. 1. vasta intindere de apa sarata ce acopere trei sferturi din suprafatza globului: Oceanul se divide in Atlantic Inghetzat Pacific; 2. fig. mare cantitate sau intindere: oceane de stele EM. oceanul de ninsoare AL. ocean de neamuri BALC.; 3. fig. abis: m’afund in oceanul de noapte shi tacere AL.

2) *oceán (ea 2 sil.) n. pl. ane (lat. océanus [shi k adj. máre océanum] oceanu Atlantic d. vgr. okeanós dupa numele unuĭ zeŭ). Vasta intindere de apa sarata care acopere cea maĭ mare parte a pamintuluĭ. O parte din aceasta intindere dar mult maĭ mare de cit marea: is cincĭ oceane (Glacial de Nord shi de Sud Atlantic Pacific shi Indian). Fig. Vasta intindere in general mare: un ocean de verdeatza de ninsoare de popoare; oceanu pasiunilor. Maĭ vechĭ shi ocheán (ea 2 silabe) dupa ngr. V. noĭan.

achián^[1] sn vz ocean

ochean² sn vz ocean²

ocheian sn vz ocean²

otzean sn vz ocean²

ozean sn vz ocean²

Atlantic (Oceanul) m. imensa intindere de apa intre Europa Africa shi America strabatuta de trei cabluri submarine cari pun in comunicatziune Lumea Veche cu cea Noua.

Pacific (Oceanul) n. mare vasta intre Azia shi America descoperita in 1513 de Balboa: dobandi acest nume dela Magelan care a patruns acolo in 1520.

oceán (cean) s. n. pl. oceáne

oceán s. n. (sil. cean) pl. oceáne

ocean (2 sil.)

OCEÁN s. (GEOGR.) 1. apa (inv.) mare noian. (Navigheaza pe ~ pana in India.) 2. oceanul planetar = oceanul mondial; oceanul mondial v. oceanul planetar.

OCEAN s. (GEOGR.) (inv.) mare noian. (Navigheaza pe ~.)

oceán (oceáne) s. n. Vasta intindere de apa sarata. Var. (inv.) ochean. Fr. océan shi mai inainte din gr. ỏϰεανός (sec. XVII). Der. oceanic adj. din fr. océanique.

OCEAN (< fr. lat.; {s} n. pr. gr. Okeanos) s. n. Vasta intindere de apa sarata delimitata de mase continentale Pe supr. Terrei exista urmatoarele o.: Pacific Atlantic Indian Arctic (sau Inghetzat). In unele lucrari este mentzionat shi un o. Antarctic sau Austral (care cuprinde de fapt extremitatzile sudice ale celor trei principale oceane). Apa o. se caracterizeaza prin mishcari permanente reprezentate de valuri curentzi shi maree. O. au suprafetze mult mai mari decat marile prezinta numeroase fose (gropi) abisale platformele continentale au proportzional o extensiune0 mai mica (ocupa c. 1015% din supr. lor) iar salinitatea este mai putzin variata. Fundul o. este foarte neuniform relieful subacvatic fiind format din platforme continentale campii abisale lantzuri (dorsale) montane fose (gropi). ◊ Oceanul Planetar sau Mondial = totalitatea oceanelor shi marilor care comunica larg intre ele sau prin intermediul unor stramtori cu o supr. de 360.650.000 km² (708% din supr. Terrei) shi un volum de apa de 1.370 mil. km³ (975% din totalul hidrosferei) constituind obiectul de studiu al oceanografiei. Ad. medie: c. 3800 m; ad. max.: 11.033 (fosa Cook din Oc. Pacific). Salinitatea medie: 32‰ (aceasta variaza in functzie de zonele climatice shi de conditziile locale intre 38‰ in apele polare shi 41‰ in G. ’Aqaba). Temp. apei scade (la suprafatza) de la Ecuator (c. 27°C) la poli (15°C) precum shi spre adancime (la 4.000 m. ad. atinge 16°C). Apa Oceanului Planetar este supusa fortzei de gravitatzie shi de atractzie a Lunii shi Soarelui. Contribuie in mod substantzial la reglarea circuitului carbonului prin capacitatea sa de a absorbi mari cantitatzi de CO₂ din atmosfera. O. Planetar are un rol foarte important in echilibrul natural al Terrei fiind un rezervor termic major un vast domeniu pentru numeroase vietzuitoare shi o bogata sursa de hrana shi energie. Exploatarea traditzionala a oceanelor shi marilor (pescuit navigatzie etc.) a fost completata in ultimele decenii cu folosirea energiei mareelor shi valurilor shi mai ales cu exploatarea zacamintelor de petrol din platformele continentale. ♦ Fig. Intindere nemarginita imensitate; multzime noian.

INDIAN OCEANUL ~ v. Oceanul Indian.

OCEANUL ARCTIC v. Arctic Oceanul ~.

OCEANUL ATLANTIC v. Atlantic Oceanul ~.

OCEANUL AUSTRAL (sau ANTARCTIC) vechea denumire a apelor oceanice ce inconjura Antarctida shi care constituie partzile sudice ale oceanelor Pacific Atlantic shi Indian.

OCEANUL BOREAL v. Arctic Oceanul ~.

OCEANUL INDIAN ocean cuprins intre Africa (la V) Asia (la N shi NE) Australia (la E) shi Antarctica (la S) care comunica larg cu Oc. Atlantic in zona de S a Capului Bunei Sperantze shi cu Oc. Pacific prin intermediul stramtorilor shi al marilor din Arh. Malaez shi prin zona de la S de Tasmania; 734 mil. km² (749 mil. km² cu marile marginashe al treilea k marime dupa Oc. Pacific shi Atlantic). Ad. max.: 7.450 m (fosa Java). Ad. medie: 3.897 m. In partea centrala a fundului oceanului se afla un lantz muntos submarin care se prelungeshte spre S cu cateva ramificatzii. In V se afla ins. Madagascar iar in N ins. Ceylon. In cadrul O.I. se afla arhipelagul Andaman shi Nicobar Lakshadweep Maldive Mscarene Seychelles sh.a. Marile marginashe sunt: Marea Roshie Marea Arabiei Marea Andaman Marea Timor. Golfuri: Aden Oman Persic Bengal. Salinitate medie: 33365‰. In N sunt curentzi marini determinatzi de musoni iar in S se formeaza un curent alizeic cu doua ramuri: al Mozambicului shi al Madagascarului. Prin O.I. trec importante linii de navigatzie maritima care leaga Europa de Asia de S SE shi E cu Australia shi Africa de E.

OCEANUL INGHETZAT v. Arctic Oceanul ~.

OCEANUL PACIFIC v. Pacific Oceanul~.