acásă av [At: VARLAAM, C. 48^v/2 / E: a³ + casă] 1 (Înv; construit și cu pronume personal sau reflexiv) Spre casa în care locuiești. 2 În casă. 3 (Îs) Cei de ~ Rudele apropiate, familia. 4-5 (Îe) A nu-i fi boii ~ A nu se simți bine (dispus). 6 (Îe) Așa (sau acum) mai vii de ~ înțeleg sau admit ce spui. 7 (Îe) O vrea frumoasă, mănoasă (sau pop.) lăptoasă și devreme ~ Cere mult prea multe. 8 (Fig) La locul natal.

ACÁSĂ adv. La casa în care locuiești. Nu știa sărmanul Harap-Alb ce-l așteaptă acasă. CREANGĂ, P. 276. Într-o zi, aflîndu-mă singură acasă, îmi vestiră pe doamna Olga. NEGRUZZI, S. I 49. ◊ (Precedat de prepoziții, cu sensul determinat de acestea) Plec de acasă. ◊ Toți alergară pe acasă, cu părul zburlit, cu grija în suflet... NEGRUZZI, S. I 79. ◊ (Urmat de un pronume în dativ; rar) Temîndu-se să nu găsească asemenea priveliști pe acasă-le... NEGRUZZI, S. I 79. ◊ Expr. Cei de-acasă = rudele de-aproape, familia. Eu maichii i-am poruncit... Să cine ( = cineze) cu cei de-acasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 179. Acum (sau așa) mai vii de-acasă = acum (sau așa) te pricep, ești pe placul meu. Ei, așa mai vii de-acasă. Bravos! Zi-i nainte! CARAGIALE, O. I 53. A nu-i fi (cuiva) boii acasă = a fi indispus, supărat, a nu se simți în apele lei. Lui Moș Nichifor... nu-i erau acum mai niciodată boii acasă. CREANGĂ, P. 111. ♦ (În legătură cu verbe de mișcare) Spre casa în care locuiești. Mă duc acasă. ◊ Ipate... își fură copilul din covățică... și fuge cu dînsul acasă. CREANGĂ, P. 173. ♦ Fig. La locul natal, în patrie. Ești schilav tot! Un cerșetor Te-ntorci acum acasă... COȘBUC, P. I 77.

ACÁSĂ adv. La sau spre casa în care locuiești; fig. la locul natal, în patrie. ◊ Expr. Cei de-acasă = rudele apropiate, familia. Așa (sau acum) mai vii de-acasă = așa te pricep, admit ce spui. A nu-i fi (cuiva) boii acasă = a fi indispus, supărat; a nu avea chef.- Din a + casă.

ACÁSĂ adv. 1) În casa în care locuiești. ◊ Cei de ~ cei apropiați. Acum (sau așa) mai vii de ~ așa te mai înțeleg; așa mai merge. A nu-i fi cuiva boii ~ a fi prost dispus. 2) fig. În locul natal; în patrie. 3) Spre casa în care locuiești. Mă duc ~. /a + casă

acásă adv. de loc și de direcțiune (a și casă). La domiciliŭ, acolo unde locuĭeștĭ: staŭ acasă, mă duc acasă, plec de acasă. Fig. Nu mi-s boiĭ acasă, îs îngrijorat, trist. Acuma maĭ viĭ de acasă, acuma te pricep ce zicĭ, îmi convine. Acum maĭ viĭ acasă, acuma aĭ priceput.

acásă adv.

acásă adv.

acasă.

pe acásă prep. + adv. (tempo lent)

a nu avea cei șapte ani de acasă expr. a fi prost crescut

a nu-i fi (cuiva) boii acasă expr. (pop.) a fi necăjit; a nu se simți bine.

a-l căuta moartea pe acasă expr. a fi decrepit / ramolit.

așa mai vii de acasă expr. acum ești rezonabil / credibil

dus de-a acasă / cu sorcova expr. nebun, țicnit.

plecat cu sorcova / de-acasă expr. nebun, cu mințile rătăcite.