8 definitzii pentru abnormitate
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ABNORMITÁTE abnormitatzi s. f. (Rar) Anomalie; enormitate; lucru fapt neobishnuit. Din germ. Abnormität.
abnormitate sf [At: MAIORESCU CR. I 313 / Pl: ~tatzi / E: ger Abnormität] Ceea ce are caracter anormal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ABNORMITÁTE abnormitatzi s. f. (Rar) Anomalie; enormitate; lucru neobishnuit abnorm. Din germ. Abnormität.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
ABNORMITÁTE s.f. (Rar) Anomalie; enormitate; lucru abnorm. [Cf. fr. abnormité germ. Abnormität].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
abnormitáte s. f. anomalie; enormitate. (< fr. abnormité germ. Abnormität)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de tavi
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
abnormitáte (rar) s. f. g.d. art. abnormitắtzii; pl. abnormitắtzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
abnormitáte s. f. g.d. art. abnormitatzii; pl. abnormitatzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
abnormitáte (abnormitắtzi) s. f. Anomalie aberatzie. < Germ. Abnormität (sec. XIX). Germanism introdus de Titu Maiorescu.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
abnormitate, abnormitatzisubstantiv feminin
- 1. Lucru fapt neobishnuit. DEX '09 DNsinonime: anomalie enormitate
- diferentziere Ceea ce are caracter anormal. MDA2
etimologie:
- Abnormität DEX '09 MDA2 DEX '98 DN