optziuni
  • info

13 definitzii pentru aberant

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ABERÁNT A aberantzi te adj. Care se abate de la tipul normal sau corect care constituie o aberatzie (1) absurd. Din fr. aberrant lat. aberrans ntis.

ABERÁNT A aberantzi te adj. Care se abate de la tipul normal sau corect care constituie o aberatzie (1) absurd. Din fr. aberrant lat. aberrans ntis.

aberant ~a a [At: DEX2 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr aberrant lat aberrans ntis] 12 Care se abate de la tipul normal sau corect.

aberánt a adj. 1 Care se abate de la tipul normal sau corect; care constituie o aberatzie. Comportament aberant. 2 Care este contrar logicii bunuluisimtz; eronat. Un proiect aberant. • pl. tzi te. /<fr. aberrant it. aberrante.

ABERÁNT A aberantzi te adj. Care se abate de la tipul normal; greshit denaturat. V. absurd. Forme gramaticale aberante.

ABERÁNT A aberantzi te adj. Care se abate de la tipul normal; greshit denaturat. Forme gramaticale aberante. Fr. aberrant (lat. lit. aberrans ntis).

ABERÁNT A adj. Care se indeparteaza se abate de la o norma; denaturat; greshit. V. absurd. [Cf. fr. aberrant lat. aberrans].

aberánt a adj. 1. care se abate de la o norma. 2. contrar logicii bunuluisimtz; (p. ext.) absurd. (< fr. aberrant lat. aberrans)

aberánt a aberantzi te adj. Care constituie o aberatzie.

ABERÁNT ~ta (~tzi ~te) Care constituie o aberatzie; absurd. /<fr. aberrant lat. aberrans ~ntis

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

aberánt adj. m. pl. aberántzi; f. aberánta pl. aberánte

aberánt adj. m. pl. aberántzi; f. sg. aberánta pl. aberánte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ABERÁNT adj. v. absurd.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

ABERÁNT A adj. (cf. fr. aberrant lat. aberrans): in sintagma substantiv aberant (v.).

Intrare: aberant
aberant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aberant
  • aberantul
  • aberantu‑
  • aberanta
  • aberanta
plural
  • aberantzi
  • aberantzii
  • aberante
  • aberantele
genitiv-dativ singular
  • aberant
  • aberantului
  • aberante
  • aberantei
plural
  • aberantzi
  • aberantzilor
  • aberante
  • aberantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

aberant, aberantaadjectiv

  • 1. Care se abate de la tipul normal sau corect care constituie o aberatzie. MDA2 DEX '09 DLRLC DLRM DN
    sinonime: absurd denaturat greshit
    • format_quote Forme gramaticale aberante. DLRLC DLRM
  • 2. Care este contrar logicii bunuluisimtz. DEXI MDN '00
    sinonime: eronat
    • format_quote Un proiect aberant. DEXI
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.