6 definiții pentru țâțâire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țâțâire sf [At: LB / V: (înv) țițăi~ / Pl: ~ri / E: țâțâi2] 1 (D. unele insecte, păsări și animale) Emitere a unor sunete caracteristice, repetate, ascuțite, scurte și tremurătoare. 2 Tremurare din cauza fricii. 3 Înfiorare. 4 Teamă. 5 (D. oameni) Emitere a unui sunet asemănător cu un „ț” prelungit, exprimând mirarea, îndemnul etc. 6 Sorbire zgomotoasă a unui lichid. 7 (Reg) Poftă acută de mâncare sau de băutură. 8 Sunet tremurător, cu vibrații scurte, lipsite de adâncime, emis de un instrument cu coarde.

țițăire sf vz țâțâire

ȚÂȚÂÍ, țấțâi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre animale și insecte) A țârâi2 (2). 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemănător cu un „ț” prelungit care exprimă nemulțumire, dezaprobare etc. 3. A tremura. ◊ Expr. A-i țâțâi (cuiva) inima (sau, fam., fundul) = a-i fi foarte frică, a tremura de frică. – Onomatopee.

A ȚÂȚÂÍ țâțâi intranz. 1) (despre unele insecte sau animale) A scoate sunete repetate, scurte și ascuțite, caracteristice speciei. 2) (despre persoane) A scoate un sunet asemănător cu un „ț” prelung. 3) pop. A fi cuprins de tremur; a tremura. ◊ A-i ~ cuiva inima a tremura de frică. /țâț + suf. ~âi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țâțâí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. țâțâi, 3 sg. și pl. țâțâie, imperf. 3 sg. țâțâiá

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚÂȚÂÍ vb. v. tremura, țârâi.

Intrare: țâțâire
țâțâire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țâțâire
  • țâțâirea
plural
  • țâțâiri
  • țâțâirile
genitiv-dativ singular
  • țâțâiri
  • țâțâirii
plural
  • țâțâiri
  • țâțâirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țâțâi, țâțâiverb

  • 1. unipersonal (Despre animale și insecte) A țârâi (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: țârâi
    • format_quote Cîțiva greieri poeți țîțîiau la lună, urcați pe coviltirele căruțelor. GALACTION, O. I 270. DLRLC
    • format_quote Scripcariul are mustețe lungi și încrestate; dacă-l prinzi și-l pui la ureche, țițiește; de aceea se numește scripcari. MARIAN, INS. 101. DLRLC
    • format_quote Am o scroafă cu purcei: de prind pe unul, toți țițiesc (Lanțul). GOROVEI, C. 197. DLRLC
    • 1.1. (Despre instrumente cu coarde) A țârâi (4.). DLRLC
      sinonime: țârâi
      • format_quote Nu țîțăi ca diblele. MAT. FOLK. 1594. DLRLC
  • 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemănător cu un „ț” prelungit care exprimă nemulțumire, dezaprobare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și țîțîi mirat din buze. După aceea, speriat de cele spuse, înlemni ca butucul. CAMILAR, N. I 79. DLRLC
    • format_quote Vizitiul țîțîi la cai. REBREANU, R. II 69. DLRLC
  • 3. Tremura. DEX '09 DEX '98
    sinonime: tremura
    • diferențiere figurat (Despre inimă, de obicei cu o determinare cauzală) A palpita (de frică, de nerăbdare etc.). DLRLC
    • chat_bubble A-i țâțâi (cuiva) inima (sau, familiar, fundul) = a-i fi foarte frică, a tremura de frică. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Un nărod slab la minte... de-mi țîțîie inima în tot ceasul să nu dea foc la casă. C. PETRESCU, R. DR. 21. DLRLC
      • format_quote Pîndea chipul magistratului și-i țîțîia inima în el de teamă să nu-l audă. POPA, V. 190. DLRLC
      • format_quote Rămase nedumerit, uitîndu-se la birjarul de pe capră, căruia îi țîțîia inima de frică. D. ZAMFIRESCU, R. 85. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.