opțiuni
  • info

6 definiții pentru țintățel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚINTĂȚÉL, țintăței, adj. (Pop.) Diminutiv al lui țintat (2). – Țintat + suf. -el.

țintățel am [At: ALECSANDRI, P. P. 387 / Pl: ~ei / E: țintat + -el] 1-2 (Pop; șhp; d. boi și cai) Cu țintă1 (10) în frunte Si: (reg) țintărel (1-2).

ȚINTĂȚÉL, țintăței, adj. (Reg.) Diminutiv al lui țintat (2). – Țintat + suf. -el.

ȚINTĂȚÉL, țintăței, adj. m. (Popular) Diminutiv al lui țintat (2). Boi-bourei, În coadă codălbei, În frunte țintăței. TEODORESCU, P. P. 145.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țintățél (pop.) adj. m., pl. țintățéi

țintățél adj. m., pl. țintățéi, art. țintățéii

Intrare: țintățel
țintățel adjectiv masculin
adjectiv masculin (AM12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țintățel
  • țintățelul
  • țintățelu‑
plural
  • țintăței
  • țintățeii
genitiv-dativ singular
  • țintățel
  • țintățelului
plural
  • țintăței
  • țintățeilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țintățel, țintățeiadjectiv masculin

  • 1. popular Diminutiv al lui țintat (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boi-bourei, În coadă codălbei, În frunte țintăței. TEODORESCU, P. P. 145. DLRLC
etimologie:
  • Țintat + sufix -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.