9 definiții pentru șoldiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘOLDÍU, -ÍE, șoldii, adj. (Pop.) Șoldit. – Șold + suf. -iu.
ȘOLDÍU, -ÍE, șoldii, adj. (Pop.) Șoldit. – Șold + suf. -iu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șoldiu, ~ie [At: COSTINESCU / V: (reg) ~dâi, ~dâu / Pl: ~ii / E: șold1 + -iu] (Reg) 1-3 a (D. animale sau, rar, d. oameni) Șoldit (1-3). 4 a (Pex) Schilod. 5-6 av Soldiș (1-2). 7-8 a, av Șchiopătat2 (2-3). 9-10 a (Fig; d. obiecte) Șoldit (4-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOLDÍU, -ÍE, șoldit, adj. Șoldit. Trecea de dimineață, șoldiu, trăgîndu-și mereu pantalonii în sus. PAS, Z. I 198. ◊ (Adverbial, în legătură cu verbe de mișcare) Care de care prinde a se scălămbăia, a merge mai șoldiu. STANCU, D. 316. Fig. ♦ (Despre lucruri) înclinat într-o parte, strîmb. Dincoace de pod era împrejmuirea bisericii Domnița Bălașa, lîngă care se afla o magherniță șoldie. PAS, L. I 135. (Adverbial) Irino mamă, ți-ai pus rochia cu gura sucită, șorțul șoldiu. DELAVRANCEA, H. T. 155.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldiu a. beteag de un picior, spetit (despre cai): iapă șoldie de piciorul drept.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șoldíŭ, -íe adj. (d. șold). Deșelat, spetit, cu șoldu stricat: ĭapă șoldie. De om saŭ de animal șoldit: mers șoldiŭ. Adv. A merge șoldiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șoldíu (pop.) adj. m., f. șoldíe; pl. m. și f. șoldíi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șoldíu adj. m., f. șoldíe; pl. m. și f. șoldíi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘOLDÍU adj. v. aplecat, înclinat, lăsat, plecat, povârnit, prăvălit, strâmb, șchiopătat, șoldit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șoldiu adj. v. APLECAT. ÎNCLINAT. LĂSAT. PLECAT. POVÎRNIT. PRĂVĂLIT. STRÎMB. ȘCHIOPĂTAT. ȘOLDIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A108) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
șoldiu, șoldieadjectiv
- 1. Șchiopătat, șoldit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: șchiopătat șoldit
- Trecea de dimineață, șoldiu, trăgîndu-și mereu pantalonii în sus. PAS, Z. I 198. DLRLC
- Care de care prinde a se scălămbăia, a merge mai șoldiu. STANCU, D. 316. DLRLC
- 1.1. (Despre lucruri) Înclinat într-o parte. DLRLC
- Dincoace de pod era împrejmuirea bisericii Domnița Bălașa, lîngă care se afla o magherniță șoldie. PAS, L. I 135. DLRLC
- Irino mamă, ți-ai pus rochia cu gura sucită, șorțul șoldiu. DELAVRANCEA, H. T. 155. DLRLC
-
-
etimologie:
- Șold + sufix -iu. DEX '09 DEX '98