15 definiții pentru întroienit
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTROIENÍT, -Ă, întroieniți, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
ÎNTROIENÍT, -Ă, întroieniți, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întroienit, ~ă a [At: BOGZA, C. O. 358 / Pl: ~iți, ~e / E: întroieni] 1 Acoperit cu troiene. 2 Imobilizat în zăpadă Si: înzăpezit, înnămețit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTROIENÍT, -Ă, întroieniți, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă; înzăpezit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNTROIENÍ, întroienesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. [Pr.: -tro-ie-] – În + troian.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTROIENÍ, întroienesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. [Pr.: -tro-ie-] – În + troian.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întroieni vtr [At: DA ms / Pzi: ~nesc / E: în- + troian] 1-2 A (se) acoperi cu troiene Si: a (se) înnămeți, a (se) înzăpezi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTROIENÍ, întroienesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu troiene, a înfunda cu troiene de zăpadă; a troieni, a înzăpezi. Viscolul a întroienit drumurile. ◊ Refl. Ajungi prin Constanța la București în cîteva zile, cînd trenul nu se întroienește în Bărăgan. BART, E. 309.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
întroienì v. a acoperi cu troiene de zăpadă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
întroĭenésc și troĭenésc v. tr. (d. troĭan). Acoper cu troĭanu, nămețesc: zăpada a troĭenit casa. V. refl. Mă înțepenesc în troĭan, în zăpadă groasă: trenu s’a întroĭenit. V. împotmolesc și înzăpădesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
întroiení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întroienésc, imperf. 3 sg. întroieneá; conj. prez. 3 să întroieneáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
întroiení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întroienésc, imperf. 3 sg. întroieneá; conj. prez. 3 sg. și pl. întroieneáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNTROIENÍT adj. v. înzăpezit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTROIENIT adj. înnămețit, înzăpezit, nămețit, troienit, (reg.) omețit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNTROIENÍ vb. v. înzăpezi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTROIENI vb. a (se) înnămeți, a (se) înzăpezi, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
întroiení, vb. tranz., refl. – A acoperi cu troiene. – Din în- + troian „nămete” (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
întroienit, întroienităadjectiv
etimologie:
- întroieni DEX '09 DEX '98
întroieni, întroienescverb
- 1. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Viscolul a întroienit drumurile. DLRLC
- Ajungi prin Constanța la București în cîteva zile, cînd trenul nu se întroienește în Bărăgan. BART, E. 309. DLRLC
-
etimologie:
- În + troian DEX '09 DEX '98