16 definiții pentru îngrijare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGRIJÁRE s. f. (Rar) Îngrijorare. – V. îngrija.

ÎNGRIJÁRE s. f. (Rar) Îngrijorare. – V. îngrija.

îngrijare sf [At: DA / Pl: ~jări / E: îngrija] (Rar) Îngrijorare.

ÎNGRIJÁRE s. f. (Rar) Îngrijorare, grijă, teamă. Această stare de lucruri pricinuia o mare îngrijare domnitorului. ODOBESCU, S. I 324. ♦ Fig. Neliniște, frămîntare. Valurile de iarbă, cînd înviate de o spornică verdeață, cînd ofilite sub pîrlitura soarelui... însuflă îngrijarea nestatornicului ocean. ODOBESCU, S. III 15.

îngrijare f. grijă mare, neliniște.

ÎNGRIJÁ, îngrijez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îngrijora, a se neliniști. – În + grijă.

îngrija vtr [At: DA ms / Pzi: ~jez / E: în- + grijă] (Rar) 1-2 A (se) îngrijora (1-2).

ÎNGRIJÁ, îngrijez, vb. I. Refl. (Rar) A se îngrijora, a se neliniști. – În + grijă.

ÎNGRIJÁ, îngrijez, vb. I. Refl. (Rar) A se îngrijora, a se neliniști. Dă-i vin cît o putea bea, Da de bani nu te-ngrija. BIBICESCU, P. P. 295.

A SE ÎNGRIJÁ mă ~éz intranz. rar v. A SE ÎNGRIJORA. /în + grijă

îngrijéz v. tr. Vest. Îngrijorez, umplu de grijă. – Vechĭ. (Cant.) îngrijilivesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngrijáre (rar) s. f., g.-d. art. îngrijắrii

îngrijáre s. f., g.-d. art. îngrijării

!îngrijá (a se ~) (a se neliniști) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se îngrijeáză; ger. îngrijấndu-se

îngrijá (a se neliniști) vb., ind. prez. 1 sg. îngrijéz, 3 sg. și pl. îngrijeáză; ger. îngrijând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGRIJÁ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, neliniști, speria, tulbura.

îngrija vb. v. ALARMA. FRĂMÎNTA. INTRIGA. ÎNGRIJORA. NELINIȘTI. SPERIA. TULBURA.

Intrare: îngrijare
îngrijare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngrijare
  • ‑ngrijare
  • îngrijarea
  • ‑ngrijarea
plural
  • îngrijări
  • ‑ngrijări
  • îngrijările
  • ‑ngrijările
genitiv-dativ singular
  • îngrijări
  • ‑ngrijări
  • îngrijării
  • ‑ngrijării
plural
  • îngrijări
  • ‑ngrijări
  • îngrijărilor
  • ‑ngrijărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngrija, îngrijezverb

  • 1. învechit A se îngrijora, a se neliniști. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dă-i vin cît o putea bea, Da de bani nu te-ngrija. BIBICESCU, P. P. 295. DLRLC
etimologie:
  • În + grijă DEX '09 DEX '98

îngrijare, îngrijărisubstantiv feminin

  • 1. rar Grijă, teamă, îngrijorare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Această stare de lucruri pricinuia o mare îngrijare domnitorului. ODOBESCU, S. I 324. DLRLC
    • 1.1. figurat Frământare, neliniște. DLRLC
      • format_quote Valurile de iarbă, cînd înviate de o spornică verdeață, cînd ofilite sub pîrlitura soarelui... însuflă îngrijarea nestatornicului ocean. ODOBESCU, S. III 15. DLRLC
etimologie:
  • vezi îngrija DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.