13 definiții pentru îndoctrinat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDOCTRINÁT, -Ă, îndoctrinați, -te, adj. Inițiat într-o doctrină. – V. îndoctrina.

ÎNDOCTRINÁT, -Ă, îndoctrinați, -te, adj. Inițiat într-o doctrină. – V. îndoctrina.

îndoctrinat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: îndoctrina] 1 Inițiat într-o doctrină. 2 (Fig) Înarmat cu o doctrină. 3 (Pex) Convins.

ÎNDOCTRINÁT, -Ă, îndoctrinați, -te, adj. (Despre persoane) Supus acțiunii de îndoctrinare, inițiat într-un domeniu.

ÎNDOCTRINÁ, îndoctrinez, vb. I. Tranz. A iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. – În + doctrină (după fr. endoctriner).

ÎNDOCTRINÁ, îndoctrinez, vb. I. Tranz. A iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. – În + doctrină (după fr. endoctriner).

îndoctrina vt [At: DA / Pzi: ~nez / E: în- + doctrină] 1 A iniția pe cineva într-o doctrină. 2 (Pex) A convinge.

ÎNDOCTRINÁ, îndoctrinez, vb. I. Tranz. A iniția, a înarma cu o doctrină.

ÎNDOCTRINÁ vb. I. tr. A iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină; a convinge. [Cf. fr. endoctriner].

ÎNDOCTRINÁ vb. tr. a iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. (< fr. endoctriner)

A ÎNDOCTRINÁ ~éz tranz. 1) A înarma cu o doctrină. 2) A iniția într-o doctrină. [Sil. -doc-tri-] /în + doctrină

îndoctrinà v. 1. a instrui; 2. a da informațiunile, indicațiunile necesare.

*îndoctrinéz v. tr. (fr. endoctriner). Rar. Instruesc, învăț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndoctriná (a ~) vb., ind. prez. 3 îndoctrineáză

îndoctriná vb., ind. prez. 1 sg. îndoctrinéz, 3 sg. și pl. îndoctrineáză

Intrare: îndoctrinat
îndoctrinat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndoctrinat
  • ‑ndoctrinat
  • îndoctrinatul
  • îndoctrinatu‑
  • ‑ndoctrinatul
  • ‑ndoctrinatu‑
  • îndoctrina
  • ‑ndoctrina
  • îndoctrinata
  • ‑ndoctrinata
plural
  • îndoctrinați
  • ‑ndoctrinați
  • îndoctrinații
  • ‑ndoctrinații
  • îndoctrinate
  • ‑ndoctrinate
  • îndoctrinatele
  • ‑ndoctrinatele
genitiv-dativ singular
  • îndoctrinat
  • ‑ndoctrinat
  • îndoctrinatului
  • ‑ndoctrinatului
  • îndoctrinate
  • ‑ndoctrinate
  • îndoctrinatei
  • ‑ndoctrinatei
plural
  • îndoctrinați
  • ‑ndoctrinați
  • îndoctrinaților
  • ‑ndoctrinaților
  • îndoctrinate
  • ‑ndoctrinate
  • îndoctrinatelor
  • ‑ndoctrinatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndoctrina, îndoctrinezverb

  • 1. A iniția într-o doctrină, a înarma cu o doctrină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: convinge
etimologie:

îndoctrinat, îndoctrinaadjectiv

  • 1. Inițiat într-o doctrină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi îndoctrina DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.