opțiuni
  • info

22 de definiții pentru încotoșmănat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCOTOȘMĂNÁT, -Ă, încotoșmănați, -te, adj. îmbrăcat (prea) gros; înfofolit. [Var.: încotoșmănít, -ă adj.] – V. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMĂNÁT, -Ă, încotoșmănați, -te, adj. îmbrăcat (prea) gros; înfofolit. [Var.: încotoșmănít, -ă adj.] – V. încotoșmăna.

încotoșmănat, ~ă a [At: C. NEGRUZZI, I. 237 / V: ~șmat, ~nit / Pl: ~ați, ~e / E: încotoșmăna] 1 Îmbrăcat în grabă. 2 Înfofolit. 3-4 Îmbrăcat (neglijent sau) fără gust.

ÎNCOTOȘMĂNÁT, -Ă, încotoșmănați, -te, adj. (Despre persoane) Îmbrăcat gros sau cu multe haine; înfofolit. Pe la ora opt și-au făcut apariția primele femei, încotoșmănate, înfofolite. BOGZA, Ț. 27. Erai încotoșmănat ca o băbuță. PAS, Z. I 44.

ÎNCOTOȘMÁ vb. I v. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMÁ vb. I v. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMÁ vb. I v. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMĂNÁ, încotoșmănez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îmbrăca (prea) gros; a (se) înfofoli. [Var.: încotoșmăní vb. IV, (reg.) încotoșmá vb. I] – Et. nec.

ÎNCOTOȘMĂNÁ, încotoșmănez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) îmbrăca (prea) gros; a (se) înfofoli. [Var.: încotoșmăní vb. IV, (reg.) încotoșmá vb. I] – Et. nec.

ÎNCOTOȘMĂNÍ vb. IV v. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMĂNÍ vb. IV v. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMĂNÍ vb. IV v. încotoșmăna.

ÎNCOTOȘMĂNÍT, -Ă adj. v. încotoșmănat.

ÎNCOTOȘMĂNÍT, -Ă adj. v. încotoșmănat.

încotoșma vz încotoșmăna

încotoșmăna vtr [At: C. NEGRUZZI, I. 237 / V: încotoșma, (cscj) ~ni, încotroșma, încotroșna / Pzi: ~nez / E: nct] 1-2 (Înv) A (se) îmbrăca în grabă. 3-4 A (se) înfofoli Cf îmboldori. 5-6 A (se) îmbrăca (neglijent sau) fără gust.

încotoșmăni v vz încotoșmăna

încotoșmănit, ~ă a vz încotoșmănat

ÎNCOTOȘMĂNÁ, încotoșmănez, vb. I. Refl. (Despre persoane) A se îmbrăca cu multe haine, a se îmbrăca gros, a se înfofoli. Dochia... iute s-a încotoșmănat în cele nouă cojoace. VLAHUȚĂ, O. A. 411. – Variante: (rar) încotoșmá (CONTEMPORANUL, VII 391) vb. I, încotoșmăni, încotoșmănesc (DUMITRIU, N. 87), vb. IV.

A ÎNCOTOȘMĂNÁ ~éz tranz. A îmbrăca cu haine multe și groase (pentru a feri de frig); a înfofoli; a îmbodoli; a cocoloși. /în + cotoșman

încotoșmănà v. a îmbrăca cu haine multe. [Lit. a se înfășură și strănge ca cotoșmanul în pielea sa].

încotoșmănéz, încotoșméz, încotroșméz și încotroșnéz v. tr. (d. contoș, contuș, adică „îmbrac în contoș”. Întîĭ s’a zis *încontoșmănez, apoĭ încot-, ca’n Costantin, vulg. cotigent, îld. Constantin, contingent. V. cotoșman). Fam. Îmbrac cu prea multe haĭne. – Și îmboborojésc, îmbodolésc, înfofolésc, înhăĭburéz. V. motrună.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încotoșmăná (a ~) vb., ind. prez. 3 încotoșmăneáză

încotoșmăná vb., ind. prez. 1 sg. încotoșmănéz, 3 sg. și pl. încotoșmăneáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCOTOȘMĂNÁT adj. v. înfofolit.

ÎNCOTOȘMĂNAT adj. înfofolit, (reg.) cocolit, îmbodolit. (Om ~.)

ÎNCOTOȘMĂNÁ vb. v. înfofoli.

ÎNCOTOȘMĂNA vb. a (se) înfofoli, (înv. și pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) cocoli, a (se) cocoloși, a (se) îmbodoli, a (se) incrosna, a (se) înhăimura, (prin vestul Transilv.) a (se) bloboji.

A încotoșmăna ≠ a descotoșmăna

Intrare: încotoșmănat
încotoșmănat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încotoșmănat
  • ‑ncotoșmănat
  • încotoșmănatul
  • încotoșmănatu‑
  • ‑ncotoșmănatul
  • ‑ncotoșmănatu‑
  • încotoșmănată
  • ‑ncotoșmănată
  • încotoșmănata
  • ‑ncotoșmănata
plural
  • încotoșmănați
  • ‑ncotoșmănați
  • încotoșmănații
  • ‑ncotoșmănații
  • încotoșmănate
  • ‑ncotoșmănate
  • încotoșmănatele
  • ‑ncotoșmănatele
genitiv-dativ singular
  • încotoșmănat
  • ‑ncotoșmănat
  • încotoșmănatului
  • ‑ncotoșmănatului
  • încotoșmănate
  • ‑ncotoșmănate
  • încotoșmănatei
  • ‑ncotoșmănatei
plural
  • încotoșmănați
  • ‑ncotoșmănați
  • încotoșmănaților
  • ‑ncotoșmănaților
  • încotoșmănate
  • ‑ncotoșmănate
  • încotoșmănatelor
  • ‑ncotoșmănatelor
vocativ singular — —
plural — —
încotoșmănit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încotoșmănit
  • ‑ncotoșmănit
  • încotoșmănitul
  • încotoșmănitu‑
  • ‑ncotoșmănitul
  • ‑ncotoșmănitu‑
  • încotoșmănită
  • ‑ncotoșmănită
  • încotoșmănita
  • ‑ncotoșmănita
plural
  • încotoșmăniți
  • ‑ncotoșmăniți
  • încotoșmăniții
  • ‑ncotoșmăniții
  • încotoșmănite
  • ‑ncotoșmănite
  • încotoșmănitele
  • ‑ncotoșmănitele
genitiv-dativ singular
  • încotoșmănit
  • ‑ncotoșmănit
  • încotoșmănitului
  • ‑ncotoșmănitului
  • încotoșmănite
  • ‑ncotoșmănite
  • încotoșmănitei
  • ‑ncotoșmănitei
plural
  • încotoșmăniți
  • ‑ncotoșmăniți
  • încotoșmăniților
  • ‑ncotoșmăniților
  • încotoșmănite
  • ‑ncotoșmănite
  • încotoșmănitelor
  • ‑ncotoșmănitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încotoșmăna, încotoșmănezverb

  • 1. A (se) îmbrăca (prea) gros; a (se) înfofoli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îmbrăca înfofoli
    • format_quote Dochia... iute s-a încotoșmănat în cele nouă cojoace. VLAHUȚĂ, O. A. 411. DLRLC
etimologie:

încotoșmănat, încotoșmănatăadjectiv

  • 1. Îmbrăcat (prea) gros. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îmbrăcat înfofolit
    • format_quote Pe la ora opt și-au făcut apariția primele femei, încotoșmănate, înfofolite. BOGZA, Ț. 27. DLRLC
    • format_quote Erai încotoșmănat ca o băbuță. PAS, Z. I 44. DLRLC
etimologie:
  • vezi încotoșmăna DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.