7 definiții pentru încolțit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCOLȚÍT1 s. n. Faptul de a încolți; încolțire. – V. încolți.

ÎNCOLȚÍT1 s. n. Faptul de a încolți; încolțire. – V. încolți.

încolțit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: încolți] 1 Germinare. 2 Încolțire (3).

ÎNCOLȚÍT s. n. Faptul de a încolți; încolțire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încolțít s. n.

încolțít s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCOLȚÍT s. germinație.

ÎNCOLȚIT s. (BOT.) germinare, germinație, încolțire, răsărire, răsărit. (~ unei plante.)

Intrare: încolțit (s.n.)
încolțit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încolțit
  • ‑ncolțit
  • încolțitul
  • încolțitu‑
  • ‑ncolțitul
  • ‑ncolțitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • încolțit
  • ‑ncolțit
  • încolțitului
  • ‑ncolțitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încolțitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi încolți DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.