14 definiții pentru împăienjenit
din care- explicative (12)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPĂIENJENÍT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; încețoșat. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjinít, -ă, împăinjenít, -ă adj.] – V. împăienjeni.
ÎMPĂIENJENÍT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. 2. Fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; încețoșat. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăinjinít, -ă, împăinjenít, -ă adj.] – V. împăienjeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împăienjenit, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II 236 / V: ~inge~, ~jă~, ~păingi~, ~jănat, ~păinj~, ~jinat, ~inje~ / Pl: ~ați, ~e / E: împăinjeni] 1 Acoperit cu fire de păianjen. 2 Plin de păienjeniș. 3 (Fig; d. ochi) Care nu mai distinge bine obiectele. 4 (D. vedere) Lipsit de claritate Si: încețoșat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍT, -Ă, împăienjeniți, -te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. Bolțile umede și împăienjenite ale vechilor noastre monăstiri. ODOBESCU, S. II 236. 2. Fig. (Despre ochi) Tulbure; congestionat, injectat. Ciocneau, și-i vedeai cu ochi împăienjeniți, cum golește fiecare paharul. PAS, Z. I 312. – Variante: împainjinít, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. III 33), împăinjenít, -ă (V. ROM. martie 1954, 105), păinjenát, -ă (MACEDONSKI, O. III 50), painjenít, -ă (HOGAȘ, M. N. 42), păinjenít, -ă (CREANGĂ, A. 54, EMINESCU, N. 36) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂIENJENÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎMPĂIENJENI și A SE ÎMPĂIENJENI. 2) (despre ochi, privire etc.) Care vădește lipsă de luciditate; neguros; tulbure; cețos. /v. a împăienjeni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎMPĂINJINÍT,[1] -Ă adj. v. împăienjenit. corectată
- În original ÎMPAINJINIT, neconform cu varianta de la intrarea principală și cu alte dicționare. — gall
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPĂINJINÍT,[1] -Ă adj. v. împăienjenit. corectată
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împăiejenit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împăinjenit, ~ă a vz împăienjenit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPAINJINÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PAINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJENÁT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PĂINJENÍT, -Ă adj. v. împăienjenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPĂIENJENÍT adj. încețoșat, înnegurat, păienjenit, tulbure. (Ochii îi erau ~ți; privire ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMPĂIENJENIT adj. încețoșat, înnegurat, păienjenit, tulbure. (Ochii îi erau ~; privire ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împăienjenit, împăienjenităadjectiv
- 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bolțile umede și împăienjenite ale vechilor noastre monăstiri. ODOBESCU, S. II 236. DLRLC
-
- 2. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cețos congestionat injectat neguros păienjenit tulbure încețoșat înnegurat
- Ciocneau, și-i vedeai cu ochi împăienjeniți, cum golește fiecare paharul. PAS, Z. I 312. DLRLC
-
etimologie:
- împăienjeni DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.