opțiuni
  • info

16 definiții pentru împădurit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPĂDURÍT, -Ă, împăduriți, -te, adj. Cu păduri. – V. împăduri.

ÎMPĂDURÍT, -Ă, împăduriți, -te, adj. Cu păduri. – V. împăduri.

împădurit, ~ă a [At: LEG. EC. PL. 443 / Pl: ~iți, ~e / E: împăduri] Acoperit cu păduri.

ÎMPĂDURÍT, -Ă, împăduriți, -te, adj. Acoperit cu arbori, care a fost plantat cu arbori pentru a se face o pădure. Cînd soarele coborî de-a binelea peste dealurile împădurite, se aduseră băuturi răcoritoare și dulciuri, cu carafe de apă. CAMIL PETRESCU, O. I 316. Eram tînăr... cornul înflorea, Pe dealu-mpădurit din fața mea. D. BOTEZ, F. S. 9.

ÎMPĂDURÍ, împăduresc, vb. IV. Tranz. A planta arbori pentru a forma o pădure. – În + pădure.

ÎMPĂDURÍ, împăduresc, vb. IV. Tranz. A planta arbori pentru a forma o pădure. – În + pădure.

împăduri vt [At: I. IONESCU, M. 131 / V: ~urări / Pzi: ~resc / E: în- + pădure] A planta arbori pentru a forma o pădure.

ÎMPĂDURÍ, împăduresc, vb. IV. Tranz. A planta arbori într-un teren pentru a forma o pădure. A împăduri dealuri golașe. ♦ Refl. (Despre un teren) A se acoperi cu arbori.

A ÎMPĂDURÍ ~ésc tranz. 1) A face să se împădurească. ~ un deal. 2) (suprafețe de pământ, terenuri etc.) A acoperi cu păduri prin plantarea arborilor. /în + pădure

A SE ÎMPĂDURÍ pers.3 se ~éște tranz. (despre suprafețe de pământ, terenuri) A se acoperi cu păduri. /în + pădure

împădurì v. a transforma în păduri pământuri, nisipuri.

împădurésc v. tr. Acoper cu pădurĭ: a împăduri o țară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împădurí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împădurésc, imperf. 3 sg. împădureá; conj. prez. 3 să împădureáscă

împădurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împădurésc, imperf. 3 sg. împădureá; conj. prez. 3 sg. și pl. împădureáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPĂDURÍT adj. păduros, (rar) pădurat, păduratic, pădureț, pădurit, silvestru. (Zonă ~.)

ÎMPĂDURIT adj. păduros, (rar) pădurat, păduratic, pădureț, pădurit, silvestru. (Zonă ~.)

Împădurit ≠ despădurit

A împăduri ≠ a despăduri

Intrare: împădurit
împădurit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împădurit
  • ‑mpădurit
  • împăduritul
  • împăduritu‑
  • ‑mpăduritul
  • ‑mpăduritu‑
  • împădurită
  • ‑mpădurită
  • împădurita
  • ‑mpădurita
plural
  • împăduriți
  • ‑mpăduriți
  • împăduriții
  • ‑mpăduriții
  • împădurite
  • ‑mpădurite
  • împăduritele
  • ‑mpăduritele
genitiv-dativ singular
  • împădurit
  • ‑mpădurit
  • împăduritului
  • ‑mpăduritului
  • împădurite
  • ‑mpădurite
  • împăduritei
  • ‑mpăduritei
plural
  • împăduriți
  • ‑mpăduriți
  • împăduriților
  • ‑mpăduriților
  • împădurite
  • ‑mpădurite
  • împăduritelor
  • ‑mpăduritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împădurit, împădurităadjectiv

    • format_quote Cînd soarele coborî de-a binelea peste dealurile împădurite, se aduseră băuturi răcoritoare și dulciuri, cu carafe de apă. CAMIL PETRESCU, O. I 316. DLRLC
    • format_quote Eram tînăr... cornul înflorea, Pe dealu-mpădurit din fața mea. D. BOTEZ, F. S. 9. DLRLC
etimologie:
  • vezi împăduri DEX '98 DEX '09

împăduri, împădurescverb

  • 1. A planta arbori pentru a forma o pădure. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: despăduri
    • format_quote A împăduri dealuri golașe. DLRLC
etimologie:
  • În + pădure DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.