opțiuni
  • info

22 de definiții pentru îmbufnat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBUFNÁT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. îmbufna.

ÎMBUFNÁT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Fam.) Supărat, bosumflat. – V. îmbufna.

îmbufnat, ~ă a [At: IORDAN, STIL. 363 / V: ~uvn~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmbufna] (Fam) 1 Bosumflat. 2 (Rar) Indispus.

ÎMBUFNÁT, -Ă, îmbufnați, -te, adj. (Despre persoane) Supărat, bosumflat, posomorît. Își băgă nasul îmbufnat în hîrtii. PAS, Z. IV 72. Mioara stă îmbufnată în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. II 157. Ia batista îmbufnat și rămîne cu ea în mînă. SEBASTIAN, T. 104.

îmbufnat a. bozumflat.

îmbufnát, -ă adj. (d. bufn-iță). Bosunflat, supărat și posomorît. V. busnat.

ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. – În + bufnă.

ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. – În + bufnă.

îmbufna vr [At: GORJAN, H. II, 203/36 / V: (nob) ~unfa, ~uvna / Pzi: ~nez / E: în- + bufnă] (Fam) A se bosumfla.

ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. A se supăra, a se bosumfla, a se posomorî. De ce-ți zice Martalogul? Cellalt se îmbufnă și răspunse nemulțumit. – Nu mi-s scris așa. DUMITRIU, N. 181. Fiii de împărat... se îmbufnară de rușinea ce pățise. ISPIRESCU, L. 154. ◊ Fig. Se îmbufnează vremea de ploaie. SADOVEANU, A. L. 161.

A SE ÎMBUFNÁ mă ~éz intranz. fam. A deveni ursuz ca urmare a acțiunilor sau vorbelor cuiva; a se bosumfla; a se oțeti; a se șifona. /în + bufnă

îmbufnà v. a face mutre, a se bozumfla. [V. bufnì].

îmbufnéz (mă) v. refl. (d. bufn-iță). Mă bosunflu, staŭ supărat și posomorît.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmbufná (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 îmbufneáză

îmbufná vb., ind. prez. 1 sg. îmbufnéz, 3 sg. și pl. îmbufneáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMBUFNÁT adj. v. supărat.

ÎMBUFNÁT adj., adv. 1. adj. v. bosumflat. 2. adj., adv. chiorâș, încruntat, mohorât, posomorât. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?)

îmbufnat adj. v. SUPĂRAT.

ÎMBUFNAT adj., adv. 1. adj. bosumflat, (pop. și fam.) țîfnos, (reg.) drîmboiat, mofluz, (Transilv. și Maram.) dăbălăzat, (Olt. și Ban.) îmbonțat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om tare ~.) 2. adj., adv. chiorîș, încruntat, mohorît, posomorît. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?)

Îmbufnat ≠ vesel, voios, zâmbăreț, zâmbitor

ÎMBUFNÁ vb. v. bosumfla.

ÎMBUFNÁ vb. v. supăra.

ÎMBUFNA vb. a se bosumfla, (reg.) a se drîmboi, (prin Bucov.) a se bîrzoia, (Transilv. și Maram.) a se dăbălăza, (Olt. și Ban.) a se îmbonța, (prin Munt.) a se răzbuza.

îmbufna vb. v. SUPĂRA.

Intrare: îmbufnat
îmbufnat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbufnat
  • ‑mbufnat
  • îmbufnatul
  • îmbufnatu‑
  • ‑mbufnatul
  • ‑mbufnatu‑
  • îmbufnată
  • ‑mbufnată
  • îmbufnata
  • ‑mbufnata
plural
  • îmbufnați
  • ‑mbufnați
  • îmbufnații
  • ‑mbufnații
  • îmbufnate
  • ‑mbufnate
  • îmbufnatele
  • ‑mbufnatele
genitiv-dativ singular
  • îmbufnat
  • ‑mbufnat
  • îmbufnatului
  • ‑mbufnatului
  • îmbufnate
  • ‑mbufnate
  • îmbufnatei
  • ‑mbufnatei
plural
  • îmbufnați
  • ‑mbufnați
  • îmbufnaților
  • ‑mbufnaților
  • îmbufnate
  • ‑mbufnate
  • îmbufnatelor
  • ‑mbufnatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbufna, îmbufnezverb

  • 1. familiar A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bosumfla oțeti posomorî supăra șifona
    • format_quote De ce-ți zice Martalogul? Cellalt se îmbufnă și răspunse nemulțumit. – Nu mi-s scris așa. DUMITRIU, N. 181. DLRLC
    • format_quote Fiii de împărat... se îmbufnară de rușinea ce pățise. ISPIRESCU, L. 154. DLRLC
    • format_quote figurat Se îmbufnează vremea de ploaie. SADOVEANU, A. L. 161. DLRLC
etimologie:
  • În + bufnă DEX '98 DEX '09

îmbufnat, îmbufnatăadjectiv

  • 1. familiar Bosumflat, posomorât, supărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bosumflat posomorât supărat antonime: vesel voios zâmbitor zâmbăreț
    • format_quote Își băgă nasul îmbufnat în hîrtii. PAS, Z. IV 72. DLRLC
    • format_quote Mioara stă îmbufnată în fotoliu. CAMIL PETRESCU, T. II 157. DLRLC
    • format_quote Ia batista îmbufnat și rămîne cu ea în mînă. SEBASTIAN, T. 104. DLRLC
etimologie:
  • vezi îmbufna DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.