7 definiții pentru îmbrânceală
Explicative DEX
ÎMBRÂNCEÁLĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală.
ÎMBRÂNCEÁLĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmbrânceală sf [At: SLAVICI, N. II, 326 / Pl: ~eli / E: îmbrânci + -eală] 1-2 Îmbrâncire (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBRÎNCEÁLĂ, îmbrînceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrînci. Eu nu voiam s-o las, ea nu se lăsa și-n îmbrînceala asta a luat portofelul de la mine. SLAVICI, O. I 374.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
îmbrânceálă s. f., g.-d. art. îmbrâncélii; pl. îmbrâncéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmbrânceálă s. f., g.-d. art. îmbrâncélii; pl. îmbrâncéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
ÎMBRÂNCEÁLĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. v. îmbrâncitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎMBRÎNCEALĂ s. 1. ghiontire, îmboldire, îmbrîncire, îmbrîncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire. 2. brînci, ghiont, izbitură, îmbrîncitură, împinsătură, (reg.) ghiold, ștos, (Mold.) bleandă, dupac, (Ban.) poancă, (prin Olt. și Munt.) potîrnog.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F57) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
îmbrânceală, îmbrâncelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) îmbrânci. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îmbrâncire îmbrâncitură
- Eu nu voiam s-o las, ea nu se lăsa și-n îmbrînceala asta a luat portofelul de la mine. SLAVICI, O. I 374. DLRLC
-
etimologie:
- Îmbrânci + sufix -eală. DEX '98 DEX '09