14 definitzii pentru zornait (zgomot)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ZORNAÍT zornaituri s. n. Faptul de a zornai; zgomotul caracteristic care il fac unele obiecte cand se lovesc sau se ciocnesc intre ele; zornaiala zornaitura zornet. V. zornai.

zornait sn [At: GORJAN H. IV 153/22 / P: ~nait / V: (inv) zar~ (ivr) zur~ / Pl: ~uri / E: zornai] 12 Zanganeala (12).

zornait s.n. Faptul de a zornai; concr. zgomot caracteristic care il fac unele obiecte cind se lovesc sau se ciocnesc intre ele; zornaiala zornaitura zornet zuruit. • pl. uri. /v. zornai.

ZORNAÍT zornaituri s. n. Faptul de a zornai; zgomotul caracteristic care il fac unele obiecte cand se lovesc sau se ciocnesc intre ele; zornaiala zornaitura zornet. V. zornai.

ZORNAÍT zornaituri s. n. Actziunea de a zornai; zgomot caracteristic care il fac unele obiecte (mai ales de metal) cind se lovesc sau se ciocnesc intre ele. A intrat a trintit usha shi in urmai sa auzit pina departe deslushit zornaitul zavoarelor ferecate. GALAN Z. R. 208. Suna zornait de zale. COSHBUC P. II 112. Dar ce zgomot e afara? Un zornait de pinteni de sabii. VLAHUTZA O. A. II 245.

ZORNAÍT zornaituri s. n. Faptul de a zornai; zgomot caracteristic care il fac unele obiecte cand se lovesc sau se ciocnesc intre ele.

ZORNAÍT ~uri n. 1) v. A ZORNAI. 2) Zgomot produs de obiectele de metal sau de sticla la lovire cadere sau rostogolire; zanganit; zuruit; zdranganit. /v. a zornai

zornaít n. Actziunea de a zornai. Sunet zornait: se auzea un zornait de sabie.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ZORNAÍT s. zanganeala zanganire zanganit zornaiala zornaitura zuruiala zuruit zuruitura. (~ de lantzuri.)

ZORNAIT s. zanganeala zanganire zanganit zanganitura zornaiala zornaitura zuruiala zuruit zuruitura (rar) zornet (reg.) zurai. (~ de lantzuri.)

Intrare: zornait (zgomot)
zornait2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zornait
  • zornaitul
  • zornaitu‑
plural
  • zornaituri
  • zornaiturile
genitiv-dativ singular
  • zornait
  • zornaitului
plural
  • zornaituri
  • zornaiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

zornait, zornaiturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a zornai; zgomotul caracteristic care il fac unele obiecte cand se lovesc sau se ciocnesc intre ele. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote A intrat a trintit usha shi in urmai sa auzit pina departe deslushit zornaitul zavoarelor ferecate. GALAN Z. R. 208. DLRLC
    • format_quote Suna zornait de zale. COSHBUC P. II 112. DLRLC
    • format_quote Dar ce zgomot e afara? Un zornait de pinteni de sabii. VLAHUTZA O. A. II 245. DLRLC
etimologie:
  • vezi zornai DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.