ZGÚRA zguri s. f. 1. Partea minerala fuzibila din cenusha carbunilor care se aglomereaza in procesul de solidificare. ♦ Funingine. 2. Reziduu rezultat in procesul de obtzinere a metalelor din minereuri sau la topirea metalelor constituit din oxizi formatzi in procesul tehnologic din silicatzi pamant etc. ♦ Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc electric. 3. Cenusha (intarita). Cf. alb. zgjyrë bg. zgurija.

zgura sf [At: DOSOFTEI PS. 20/16 / V: (reg) jg~ / Pl: ~ri (rar) ~re / E: ns cf alb zgjyrë] 1 Reziduuri solide provenite din topirea minereurilor metalice din rafinarea anumitor metale sau aliaje Si: scorie¹ (1). 2 Reziduul din combustia carbunilor (de obicei a huilei) Si: (reg) stur¹ (3) sleacna. 3 (Trs) Fonta. 4 (Trs) Rugina. 5 Funingine (sticloasa shi zguntzuroasa) care se formeaza pe peretzii coshurilor. 6 (Reg; is) ~ de zapada Chiciura¹. 7 Cenusha intarita rezultata din anumite lucruri arse. 8 (Pgn) Cenusha (1). 9 Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc metalic. 10 Lava intarita. 11 (Pan; Olt; Ban) Firimituri de paine sau de mamaliga. 12 (Reg) Mamaliga vartoasa. 13 (Reg) Depunere pe fundul unui vas cu apa. 14 (Reg; is) ~ de piatra Piatra sfaramata marunt. 15 (Reg) Cerumen. 16 (Trs) Jeg.

zgura s.f. 1 Partea minerala fuzibila din cenusha carbunilor care se aglomereaza in procesul de solidificare. ◊ Lina de zgura v. lina. Tromba de zgura v. trompa. Vata de zgura v. vata. ♦ Funingine. 2 Reziduu rezultat in procesul de extragere a metalelor din minereuri sau la topirea metalelor constituit din oxizi formatzi in procesul tehnologic din silicatzi din reziduuri nearse etc. ♦ Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc electric. 3 Cenusha intarita (provenita din lucruri arse). Pe acolo sau gasit in vechime sagetzi... topoare de piatra caramizi shi zgura (ODOB.). ♦ Gener. Cenusha. Focul se facuse zgura in soba (EMIN.). ◊ Fig. In spaima instinctiva de moarte sufletul ei se scuturase de toata zgura de deasupra shi ramasese gol (AGAR.). ♦ Lava intarita. • pl. i. /cuv. autoh.; cf. alb. zgiirë.

ZGÚRA zguri s. f. 1. Partea minerala fuzibila din cenusha carbunilor care se aglomereaza in procesul de solidificare. ♦ Funingine. 2. Reziduu rezultat in procesul de extragere a metalelor din minereuri sau la topirea metalelor constituit din oxizi formatzi in procesul tehnologic din silicatzi pamant etc. ♦ Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc electric. 3. Cenusha intarita (provenita din lucruri arse). Cf. alb. zgjyrë bg. zgurija.

ZGURA s. f. 1. Produs care ramine dupa extragerea metalelor din minereuri sau dupa topirea metalelor shi care contzine cea mai mare parte a materialelor straine din metalul respectiv; partea minerala fuzibila din cenusha carbunilor intrebuintzata la fabricarea unor materiale de constructzie. Un fochist oachesh unsuros... ieshise co caldare de zgura pe punte. BART S. M. 94. Un fir de zgura o clatire deo clipa in turnarea unui clopot cine shtie daca nu hotarasc pentru totdeauna de claritatea sunetului. VLAHUTZA O. A. III 77. ◊ Zgura bazica = produs secundar obtzinut la fabricarea otzelului shi folosit k ingrashamint. Piatra de zgura = piatra de constructzie fabricata dintrun amestec de nisip zgura shi un liant shi intrebuintzata la prepararea betoanelor shi a placilor izolante. ◊ Fig. (Cu aluzie la culoarea neagra a reziduului) Soarele spargea norii de zgura. C. PETRESCU S. 181. ♦ Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc electric. 2. Cenusha intarita (provenita din lucruri arse de multa vreme). Pete mari de cenusha vinata care soarele shi ploile au schimbato in zgura arata locurile care se inaltzau cladiri. STANCU U.R.S.S. 147. Pe acolo sau gasit in vechime sagetzi... caramizi shi zgura. ODOBESCU S. II 224. Fig. De zgura vremiin mine se scutura nomazii Pribegite lor inimi rasunan mushchii mei. LESNEA A. 52. Simt k se ridican mine nu shtiu ce straveche zgura; Peste lacumi de iubire a plouat potop de ura. DAVILA V. V. 104. 3. Funingine. Nu zgura de pe fetze nici hainele ponosite nici oboseala fizica nu erau caracteristice minerilor din Valea Jiului... ci tocmai acea lumina otzelita din ochi acea fortza care asemenea oameni o degaja fie k sint sau nu acoperitzi de funingine. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 8/6.

ZGÚRA s. f. 1. Produs care se obtzine la extragerea metalelor din minereuri sau la topirea lor shi care contzine cea mai mare parte a materialelor straine din metalul respectiv; partea fuzibila din cenusha carbunilor intrebuintzata la fabricarea unor materiale de constructzie. ♦ Strat de oxizi metalici format deasupra unei suduri executate cu arc electric. 2. Cenusha intarita (provenita din lucruri arse). ♦ Funingine. Comp. alb. zgjürë (bg. zgurija).

ZGÚRA ~i f. 1) Materie dura rezultata in procesul de extragere a metalelor din minereu. 2) Parte minerala din cenusha de carbuni care se aglomereaza in procesul de solidificare. 3) Cenusha intarita provenita din lucruri arse. [G.D. zgurii] /cf. alb. zgjürë bulg. zgurija

zgúra f. pl. ĭ (alb. zgüra d. lat. scoria; sirb. [d. rom.] zgura. V. scorie). Ceĭa ce ramine de la topirea metalelor saŭ de la arderea carbunilor de pamint.

sgura f. 1. spuma metalelor in fuziune; 2. fig. murdarie. [Albanez ZGÜRE (din lat. SCORIA)].

zgúra s. f. g.d. art. zgúrii; (feluri) pl. zguri

zgura

ZGÚRA s. 1. (prin Transilv.) stur (Ban. shi Transilv.) shleacna. (~ de carbune.) 2. scorie. (~ obtzinuta la extragerea metalelor din minereuri.) 3. scrum. (Painea din cuptor sa facut ~.)

ZGÚRA s. v. funingine.

ZGURA s. 1. (prin Transilv.) stur (Ban. shi Transilv.) shleacna. (~ de carbune.) 2. scorie. (~ obtzinuta la extragerea metalelor din minereuri.) 3. scrum. (Piinea din cuptor sa facut ~.)

zgura s. v. FUNINGINE.

ZGÚRA zgúri s. f. ~ (Fig.) Negura. Din zgura vremii. ◊ Zgura bazica = produs secundar obtzinut la fabricarea otzelului shi folosit k ingrashamant. Piatra de zgura = piatra de constructzie fabricata dintrun amestec de nisip zgura shi un liant shi intrebuintzata la prepararea betoanelor shi a placilor izolante. ◊ (Fig.) (Cu aluzie la culoarea neagra a reziduului) Soarele spargea norii de zgura. (din ngr. σκουρά σκουριά < gr. σκωρία; cf. scoare shi scr. skorija bg. zgorija zgurija zgurja alb. zgürë) [def. DLRLC]

sgúra (ri) s. f. Reziduu mineral funingine. Var. zgura. Mr. zgura zgurie. Ngr. σϰουρά σϰουριά (Cihac II 698) din gr. σϰωριά cf. scoare shi sb. cr. skorija (Vasmer Gr. 134) bg. zgorija zgurija zgurja alb. zgürë. Der. sguros adj. (plin de zgura); sguruit adj. (murdarit cu zgura).