11 definiții pentru vrăbioară
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VRĂBIOÁRĂ, vrăbioare, s. f. 1. Vrăbiuță. 2. Bucată de carne de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. [Pr.: -bi-oa-] – Vrabie + suf. -ioară.
VRĂBIOÁRĂ, vrăbioare, s. f. 1. Vrăbiuță. 2. Bucată de carne de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. [Pr.: -bi-oa-] – Vrabie + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vrăbioară sf [At: SCRIBAN, D. / P: ~bi-oa~ / Pl: ~re / E: vrabie + -ioară] 1-2 (Șhp) Vrăbiuță (1-2). 3 Bucată de carne de vită din regiunea șalelor. 4 Friptură preparată din vrăbioară (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRĂBIOÁRĂ1, vrăbioare, s. f. Vrăbiuță. Să mă fac d-o vrăbioară Să-i mănînc din colivioară, Să-i beau vin din năstrăpioară. TEODORESCU, P. P. 328.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRĂBIOÁRĂ2, vrăbioare, s. f. Bucată de carne de vită din regiunea rinichilor; friptură preparată din această carne. V. antricot.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRĂBIOÁRĂ ~e f. (diminuitiv de la vrabie) 1) Pui de vrabie. 2) Bucată de carne de vită (fără oase) din care se prepară, în special, friptură. [Sil. -bi-oa-] /vrabie + suf. ~oară
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vrăbioáră (oa dift.) f., pl. e (dim. d. vrabie). Partea cărniĭ de vacă de la spată (de la omoplat). Friptură din asemenea carne. V. fleĭcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vrăbioáră (-bi-oa-) s. f., g.-d. art. vrăbioárei; pl. vrăbioáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vrăbioáră s. f. (sil. -bi-oa-), g.-d. art. vrăbioárei; pl. vrăbioáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VRĂBIOÁRĂ s. v. vrăbiuță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VRĂBIOARĂ s. (ORNIT.) vrăbiuță, (reg.) păsărică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
vrăbioară, vrăbioare s. f. (dim.) prostituată.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: vră-bi-oa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vrăbioară, vrăbioaresubstantiv feminin
-
- Să mă fac d-o vrăbioară Să-i mănînc din colivioară, Să-i beau vin din năstrăpioară. TEODORESCU, P. P. 328. DLRLC
-
- 2. Bucată de carne de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
- Vrabie + sufix -ioară. DEX '09 DEX '98 NODEX