14 definitzii pentru vrana
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
VRÁNA vrane s. f. 1. Orificiu facut intrun butoi pentru umplerea shi golirea acestuia. 2. Parte a morii prin care curge faina. Din bg. vrana.
vrana sf [At: (a. 1788) MOLNAR ap. TDRG. / Pl: ~ne / E: bg врана] 1 Gaura rotunda sau dreptunghiulara facuta la butoaiele infundate pentru a putea introduce sau scoate vinul muraturile etc. 2 Parte a morii prin care curge faina. 3 (Apc; reg) Urdinish.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
VRÁNA vrane s. f. 1. Gaura rotunda sau dreptunghiulara facuta la butoaiele infundate pentru a putea introduce sau scoate vinul muraturile etc. 2. Parte a morii prin care curge faina. Din bg. vrana.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
VRÁNA vrane s. f. 1. Gaura rotunda sau dreptunghiulara la butoaiele infundate facuta pentru a putea introduce sau scoate vinul muraturile etc. Spumosul vin cu vuiet pe vrana nabusheshte. NEGRUZZI S. II 201. Cepul mare k scotea Guran vrana cashi punea Num’o data k sorbea. TEODORESCU P. P. 673. 2. Parte a morii prin care curge faina; piscoaie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
VRÁNA ~e f. 1) gaura mica la butoaiele infundate prin care se toarna sau se scurge vinul. 2) Dopul cu care se astupa aceasta gaura. /<bulg. vrana
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
vrana f. 1. gaura ce se afla de amandoua partzile in vasele infundate shi prin care se introduce lichidul; 2. urdinish. [Bulg. VRANA dop (de unde romaneshte gaura de dop)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
vrána f. pl. e shi anĭ (bg. vraná vrana). Gaura cea mare pin care se toarna vinu in butoĭ. Gaura rasuflatoare. V. preduf.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
vrána s. f. g.d. art. vránei; pl. vráne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
vrána s. f. g.d. art. vránei; pl. vráne
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
VRÁNA s. 1. (reg.) preduf (prin Maram.) sada (prin Dobr.) tapa. (~ la butoi.) 2. (TEHN.) piscoaie (reg.) guritza pospai ulucash (prin Transilv. shi Ban.) scoretz. (Prin ~ curge faina macinata la moara.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
VRANA s. 1. (reg.) preduf (prin Maram.) sada (prin Dobr.) tapa. (~ la butoi.) 2. (TEHN.) piscoaie (reg.) guritza pospai ulucash (prin Transilv. shi Ban.) scoretz. (Prin ~ curge faina macinata la moara.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
vrána (ắni) s. f. 1. Gaura de butoi cep. 2. Gaura de flaut. Sl. vrana (Cihac II 465; Conev 63) cf. bg. vraná sb. vranja pol. wrona.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
vrána vrani s.f. (reg.) 1. Gaura de butoi cep: „Cu fir roshu lo legat / Pe vrana de toc lo bagat” (Barlea 1924 II: 404). 2. Orificiul de la capatul fluierului: „Cu vranutza cata vant. / Cand vantutzu a sufla / Fluierashua fluiera” (Biltziu 1990: 19). Din bg. vrana „dop” (SHaineanu Scriban DER DEX MDA); din sl. vrana (Cihac Conev cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
vrána vrani s.f. 1. Gaura de butoi cep: „Cu fir roshu lo legat / Pe vrana de toc lo bagat” (Barlea 1924 II: 404). 2. Orificiul de la capatul fluierului: „Cu vranutza cata vant. / Cand vantutzu a sufla / Fluierashua fluiera” (Biltziu 1990: 19). Din sl. vrana cf. bg. vrana (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vrana, vranesubstantiv feminin
- 1. Orificiu facut intrun butoi pentru umplerea shi golirea acestuia. DEX '09 DLRLC NODEX
- Spumosul vin cu vuiet pe vrana nabusheshte. NEGRUZZI S. II 201. DLRLC
- Cepul mare k scotea Guran vrana cashi punea Num’o data k sorbea. TEODORESCU P. P. 673. DLRLC
-
- 2. Dopul cu care se astupa aceasta gaura. NODEX
- 3. Parte a morii prin care curge faina. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: piscoaie
etimologie:
- vrana DEX '09 DEX '98 NODEX