14 definitzii pentru vrana

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

VRÁNA vrane s. f. 1. Orificiu facut intrun butoi pentru umplerea shi golirea acestuia. 2. Parte a morii prin care curge faina. Din bg. vrana.

vrana sf [At: (a. 1788) MOLNAR ap. TDRG. / Pl: ~ne / E: bg врана] 1 Gaura rotunda sau dreptunghiulara facuta la butoaiele infundate pentru a putea introduce sau scoate vinul muraturile etc. 2 Parte a morii prin care curge faina. 3 (Apc; reg) Urdinish.

VRÁNA vrane s. f. 1. Gaura rotunda sau dreptunghiulara facuta la butoaiele infundate pentru a putea introduce sau scoate vinul muraturile etc. 2. Parte a morii prin care curge faina. Din bg. vrana.

VRÁNA vrane s. f. 1. Gaura rotunda sau dreptunghiulara la butoaiele infundate facuta pentru a putea introduce sau scoate vinul muraturile etc. Spumosul vin cu vuiet pe vrana nabusheshte. NEGRUZZI S. II 201. Cepul mare k scotea Guran vrana cashi punea Num’o data k sorbea. TEODORESCU P. P. 673. 2. Parte a morii prin care curge faina; piscoaie.

VRÁNA ~e f. 1) gaura mica la butoaiele infundate prin care se toarna sau se scurge vinul. 2) Dopul cu care se astupa aceasta gaura. /<bulg. vrana

vrana f. 1. gaura ce se afla de amandoua partzile in vasele infundate shi prin care se introduce lichidul; 2. urdinish. [Bulg. VRANA dop (de unde romaneshte gaura de dop)].

vrána f. pl. e shi anĭ (bg. vraná vrana). Gaura cea mare pin care se toarna vinu in butoĭ. Gaura rasuflatoare. V. preduf.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

vrána s. f. g.d. art. vránei; pl. vráne

vrána s. f. g.d. art. vránei; pl. vráne

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

VRÁNA s. 1. (reg.) preduf (prin Maram.) sada (prin Dobr.) tapa. (~ la butoi.) 2. (TEHN.) piscoaie (reg.) guritza pospai ulucash (prin Transilv. shi Ban.) scoretz. (Prin ~ curge faina macinata la moara.)

VRANA s. 1. (reg.) preduf (prin Maram.) sada (prin Dobr.) tapa. (~ la butoi.) 2. (TEHN.) piscoaie (reg.) guritza pospai ulucash (prin Transilv. shi Ban.) scoretz. (Prin ~ curge faina macinata la moara.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vrána (ắni) s. f. 1. Gaura de butoi cep. 2. Gaura de flaut. Sl. vrana (Cihac II 465; Conev 63) cf. bg. vraná sb. vranja pol. wrona.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

vrána vrani s.f. (reg.) 1. Gaura de butoi cep: „Cu fir roshu lo legat / Pe vrana de toc lo bagat” (Barlea 1924 II: 404). 2. Orificiul de la capatul fluierului: „Cu vranutza cata vant. / Cand vantutzu a sufla / Fluierashua fluiera” (Biltziu 1990: 19). Din bg. vrana „dop” (SHaineanu Scriban DER DEX MDA); din sl. vrana (Cihac Conev cf. DER).

vrána vrani s.f. 1. Gaura de butoi cep: „Cu fir roshu lo legat / Pe vrana de toc lo bagat” (Barlea 1924 II: 404). 2. Orificiul de la capatul fluierului: „Cu vranutza cata vant. / Cand vantutzu a sufla / Fluierashua fluiera” (Biltziu 1990: 19). Din sl. vrana cf. bg. vrana (DER).

Intrare: vrana
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vrana
  • vrana
plural
  • vrane
  • vranele
genitiv-dativ singular
  • vrane
  • vranei
plural
  • vrane
  • vranelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

vrana, vranesubstantiv feminin

  • 1. Orificiu facut intrun butoi pentru umplerea shi golirea acestuia. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Spumosul vin cu vuiet pe vrana nabusheshte. NEGRUZZI S. II 201. DLRLC
    • format_quote Cepul mare k scotea Guran vrana cashi punea Num’o data k sorbea. TEODORESCU P. P. 673. DLRLC
  • 2. Dopul cu care se astupa aceasta gaura. NODEX
  • 3. Parte a morii prin care curge faina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: piscoaie
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.